Un comentariu al publicației independente France-Soir

Emmanuel Macron a dedicat două ore Europei în discursul său de la Sorbona. Europa „moare de la sine”, în ciuda „progreselor”. Ea trebuie să își construiască „o apărare credibilă”, să își „revizuiască politica comercială”, să își „re-civilizeze spațiul digital” și, mai presus de toate, să „devină un lider” în sectoarele strategice pentru a nu „rămâne în urma” SUA și a Chinei. Pentru opoziție, acest lung discurs, care alternează între bilanțuri și anunțuri, nu este decât lansarea campaniei înaintea alegerilor europene. În ceea ce privește țările vecine, reacțiile lor sunt timide.  

„La șapte ani după discursul de la Sorbona, am vrut să vin aici pentru a reînnoda firul realizărilor noastre și a vorbi despre viitorul nostru. Viitorul nostru european, dar și, prin definiție, viitorul Franței; ele sunt inseparabile”, a declarat de la bun început șeful statului. Dar aceste „realizări” sau „progrese” sunt „limitate” și el nu se oprește prea mult asupra lor. El a citat Brexit-ul, pandemia COVID și, în mod firesc, războiul din Ucraina ca fiind crize depășite, cel puțin în ceea ce privește „suveranitatea”. Un concept care, în opinia sa, „ar fi putut părea foarte francez în urmă cu șapte ani”, dar care „a devenit treptat european”. 

Nu există „apărare credibilă” fără „investiții private”.

Riscul de a fi slăbit, sau chiar exmatriculat, este imens. Pentru că ne aflăm ”într-un moment de bulversare fără precedent în lume, de accelerare a unor transformări majore”.

Emmanuel Macron și-a dezvăluit apoi „programul electoral”. Nu fără o declarație alarmistă: „Trebuie să fim clari asupra faptului că Europa noastră de astăzi ar putea muri, iar acest lucru depinde exclusiv de alegerile noastre. Dar aceste alegeri trebuie făcute acum”, a declarat președintele Franței în fața unei audiențe de miniștri și de înalți responsabili europeni.

Primul subiect abordat a fost cel al armamentului. În opinia sa, Europa trebuie să își construiască o „apărare credibilă” pentru ca blocul comunitar să fie „puternic”, „să câștige respectul”, „să își asigure securitatea” și să își recâștige „autonomia strategică”. El a avertizat că „riscul este ca Europa să nu mai fie în pas cu marile puteri”, în special cu Beijingul și Washingtonul. 

El și-a anunțat intenția de a invita „toți partenerii” în lunile următoare pentru a reflecta la „o inițiativă europeană de apărare” care să fie „credibilă” în fața „rachetelor” din partea „vecinului agresiv”, Rusia. Deși nu a menționat o „armată europeană”, el a propus „crearea unei legături strategice”. Pe de altă parte, el sugerează crearea unei „academii militare” continentale și, mai ales, trecerea la „preferința europeană în achiziționarea de echipamente militare”.

Emmanuel Macron, care a explicat că dorește să folosească armele nucleare ale Franței, „o forță de descurajare credibilă”, pentru a proteja cei 27 de membri ai UE, a adăugat că „nu poate exista apărare fără industrie”. Trebuie să transformăm urgența de a sprijini Ucraina într-un efort pe termen lung.

Cum poate fi stimulată această industrie? Șeful statului a ridicat problema economiilor și a împrumutului european. „Să recunoaștem, avem decenii de subinvestiții în propria producție. Și, practic, dividendele păcii au făcut ca europenii să nu investească suficient, ceea ce a creat, de asemenea, un nivel foarte ridicat de dependență față de industria non-europeană”, consideră el. 

Pentru a „construi” această industrie și pentru a „construi suveranitatea noastră, autonomia noastră”, președintele propune creșterea „sprijinului Băncii Europene de Investiții și asumarea de finanțări suplimentare”. „Astăzi se pune problema păcii și a războiului pe continentul nostru și a capacității noastre de a ne asigura sau nu securitatea”, a avertizat el. Prin urmare, Macron a cerut „o mai mare mobilizare” a capacității de „investiții private” a Europei, și chiar un „șoc investițional comun”. În opinia sa, „economiile noastre nu se îndreaptă către investițiile potrivite”.

Macron vrea să ”re-civilizeze” spațiul digital

„Fragilitatea Europei” nu este evidentă doar în domeniul apărării. Pe frontul comercial, Macron cere o „revizuire” a politicii comerciale. „Nu poate funcționa dacă suntem singurii din lume care respectăm regulile comerțului (…) dacă chinezii și americanii nu le mai respectă prin subvenționarea unor sectoare critice”.

În ceea ce privește tehnologia, Macron dorește ca UE să își fixeze obiectivul de a fi un „lider” mondial în cinci sectoare în special, cum ar fi inteligența artificială, informatica cuantică, spațiul, biotehnologiile și noile energii. „Marile transformări – tranziția digitală, inteligența artificială, mediul și decarbonizarea – se joacă acum”, a continuat el. 

Președintele francez, a cărui dorință de a cenzura rețelele de socializare nu mai este ascunsă, dorește să „recâștige controlul asupra vieții digitale a copiilor și adolescenților noștri” și să „re-civilizeze spațiul digital”. „Trebuie să interzicem discursul rasist, antisemit și de ură în spațiul digital, unde prezumția de anonimat duce la dezinhibarea urii”, consideră Macron. Și, de ce nu, „să impunem vârsta majoratului digital la 15 ani”, precum și moderarea pe platforme. 

Discursul a fost pe cât de prost primit de opoziție, pe atât de ignorat în Europa. Republicanii au apelat rapid la Commission nationale des comptes de campagne et des financements politiques (CNCCFP) și la Arcom pentru ca discursul, calificat drept „propagandă electorală”, să fie retras din campania Renașterii.

Pentru Manon Aubry, deputat LFI, Macron „a avut nevoie de șapte ani pentru a ne distruge industriile și serviciile publice și pentru a organiza impotența” și de „două ore pentru a se plânge de efecte”. François-Xavier Bellamy, cap de listă LR pentru alegerile europene, deplânge „un președinte care vorbește mult, dar care, de fapt, când vine vorba de acțiune, produce foarte puține rezultate”. „Gesticulații”, „mulțumire de sine”, „mari concepte pentru nimic”… Socialiștii, ecologiștii și cei de dreapta sună toți pe aceeași notă.

Pe continent, Olaf Scholz a fost unul dintre primii lideri europeni care au reacționat, salutând „impulsurile bune” ale discursului. În afară de postarea pe rețeaua X a cancelarului german, statele membre ale UE au părut indiferente, împărtășind opinia opoziției că discursul „îi vizează pe francezi”, cu „obiective electorale” în perspectiva alegerilor europene din iunie. Pentru diplomați, nu este vorba decât de calea deja urmată de UE și de pozițiile tradiționale ale Franței în legătură cu problemele ridicate.