În octombrie 2023, în articolul meu „Este o capcană! Valul de repercusiuni în timp ce Orientul Mijlociu duce Ultimul Război”, am prezis că un conflict pe mai multe fronturi este pe cale să se dezvolte între Israel și diverse națiuni musulmane, inclusiv Liban și Iran. Am notat:

„Israelul va transforma Gaza în pietriș, nu există niciun dubiu în această privință. O invazie terestră va întâmpina mult mai multă rezistență decât par să se aștepte israelienii, dar Israelul controlează aerul, iar Gaza este o țintă fixă cu un teritoriu limitat. Problema pentru ei nu sunt palestinienii, ci multiplele fronturi de război care se vor deschide dacă vor face ceea ce cred că sunt pe cale să facă (încercarea de asanare). Libanul, Iranul și Siria se vor angaja imediat, iar Israelul nu va putea să lupte cu toate…”

Până în prezent, atât Libanul, cât și Iranul au atacat direct forțele militare israeliene și ținte civile. Milițiile siriene declară, de asemenea, că vor începe din nou să atace bazele militare americane din regiune. În articolul meu „Al Treilea Război Mondial este acum inevitabil – Iată de ce nu poate fi evitat”, publicat pe 5 aprilie, am notat:

„Am avertizat cu luni în urmă… că războiul din Gaza se va extinde într-un conflict pe mai multe fronturi care va include probabil și Iranul. Am avertizat, de asemenea, că ar fi în beneficiul Israelului dacă Iranul ar intra în război, deoarece acest lucru ar forța în cele din urmă SUA să se implice direct. Cu siguranță, Iranul s-a angajat deja în atacuri prin procură împotriva Israelului prin intermediul Libanului, dar atacul Israelului asupra „ambasadei” iraniene sau a reprezentanței diplomatice din Siria asigură practic faptul că Iranul se va angaja acum direct în atacuri asupra țintelor israeliene.”

Într-adevăr, Iranul s-a angajat să atace Israelul cu rachete și drone pe scară largă, o situație care a avut câteva consecințe curioase. Desigur, forțele navale americane au ajutat Iron Dome al Israelului în doborârea majorității dronelor și rachetelor trimise de Iran. Cu toate acestea, chiar dacă există mai multe înregistrări video care arată că unele rachete de croazieră și-au atins țintele, israelienii au fost reticenți în a recunoaște pagubele.

Și asta întrucât rachetele de croazieră au lovit ținte militare în loc de ținte civile, iar Israelul nu dorește să facă publice informații sensibile. Probabil că dronele iraniene erau menite să acționeze ca momeli pentru apărarea antiaeriană. Ele sunt mult mai ieftine decât rachetele folosite de Israel și SUA pentru a le doborî.

Dacă aceste lovituri au avut sau nu un efect real asupra capacităților ofensive israeliene, probabil că nu vom ști niciodată. Ceea ce știm este că contraatacul Israelului a fost mult mai mic decât se așteptau majoritatea analiștilor. Să însemne asta că schimbul de replici a luat sfârșit și că ambele părți vor renunța la intervenții? Ar fi probabil decizia inteligentă. Dar nu, nu este ceea ce se întâmplă aici.

Răspunsul limitat al Israelului s-a datorat probabil lipsei de claritate cu privire la cât de mult este dispus guvernul american condus de Biden să participe la război în timpul unui an electoral. Ceea ce vom vedea în următoarele șase luni este o escaladare constantă spre iarnă, urmată de noi bombardamente cu distrugeri mult mai ample decât cele la care am asistat recent. Cu alte cuvinte, primăvara este doar o repetiție generală pentru ceea ce se va întâmpla în timpul iernii.

Iată cele mai probabile scenarii pe măsură ce 2024 avansează:

Atacuri aeriene asupra Iranului

Am puține îndoieli că Israelul se va angaja să efectueze atacuri aeriene de amploare asupra Iranului în acest an sau foarte devreme în 2025, și vom vedea foarte repede dacă tehnologia rusă de apărare aeriană vândută iranienilor este eficientă sau ineficientă. Programul de drone al Iranului ar putea fi util pentru a ajuta la echilibrarea terenului de joc împotriva avioanelor de luptă israeliene. Dar, din nou, decalajul tehnologic ar putea fi extins.

Poziția publică israeliană va fi că atacurile lor se concentrează pe doborârea oricăror laboratoare nucleare iraniene. Nu există nicio dovadă solidă că Iranul a făcut mari progrese în dezvoltarea de bombe nucleare (s-ar putea să aibă bombe murdare), dar noțiunea de bombe nucleare este mai mult decât suficientă în ceea ce privește relațiile publice și justificarea războiului.

Iranul blochează Strâmtoarea Ormuz

Strâmtoarea Ormuz ar fi în fruntea listei de ținte principale pentru Iran. Este cel mai îngust punct de acces la Golful Persic și supraveghează trecerea a aproximativ 25%-30% din totalul exporturilor de petrol din lume. Blocarea acestuia este relativ ușoară – tot ce trebuie să facă Iranul este să scufunde câteva petroliere în apele puțin adânci sau să distrugă navele inamice care trec prin zonă, creând o barieră ce va face imposibil transportul de petrol.

Blocajul ar îngreuna, de asemenea, operațiunile navale pentru Israel sau SUA. Depășirea obstacolelor ar dura mult timp și ar expune forțele la artileria iraniană, care poate fi trasă de la o distanță de până la 450 de mile. Odată ce artileria este blocată pe un punct îngust sau pe un pasaj, nimic nu va putea trece. După cum am văzut în Ucraina, o pătură de foc de artilerie este practic de neoprit.

Rachetele anti-navă nici măcar nu ar fi necesare și probabil că s-ar dovedi mai puțin eficiente, cu excepția cazului în care sunt hipersonice. De asemenea, Iranul poate utiliza mica sa flotă de submarine diesel pentru a desfășura mine navale în strâmtoare.

Odată ce Ormuz va fi întreruptă și transporturile globale de petrol vor încetini, armata americană se va alătura războiului, dacă nu a făcut-o deja.

Atacul israelian duce la un război terestru cu Iranul/Libanul

Un război terestru între Iran și Israel este inevitabil, dacă războiul de tip „Tit-for-tat” continuă, iar o mare parte din el se va desfășura (cel puțin la început) în Liban și poate în Siria. Iranul are un pact de apărare reciprocă cu ambele țări, iar Libanul este, în general, un proxy pentru politica de apărare iraniană.

Iranul va avea trupe active sau forțe proxy în toate aceste regiuni, ca să nu mai vorbim de Houthis din Yemen care lovesc nave în Marea Roșie. Există întrebări în ceea ce privește modul în care Irakul va răspunde, dar nu vedem prea multă dragoste între actualul guvern și Israel sau SUA.

Guvernul irakian nu a condamnat inițial atacul Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie și și-a exprimat sprijinul pentru palestinienii din Gaza. Este puțin probabil ca irakienii să permită de bunăvoie utilizarea teritoriului lor pentru a proiecta o ofensivă împotriva Iranului. Utilizarea teritoriului Arabiei Saudite și al Kuweitului este posibilă pentru invazie DACĂ SUA se implică, iar Golful Persic ar fi un punct principal de atac. Însă, atât SUA, cât și Israelul nu dispun de suficiente baze regionale necesare pentru a proiecta forțe terestre de mare amploare în Iran (nu uitați că bazele din Afganistan au dispărut).

Turcia este un alt teren de staționare pentru forțele americane, dar cu siguranță turcilor nu le place Israelul. Ceea ce înseamnă că Turcia va fi în afara jocului. Ca și în Irak, cred că va fi dificil să convingi Turcia, un apărător vocal al Gaza, să sprijine o forță de invazie sau să utilizeze granița lor pentru operațiuni.

Ce se întâmplă cu Pakistanul? Nu, nici o șansă. Este important să ne amintim că multe dintre aceste națiuni au colaborat cu SUA în trecut, dar trebuie să se confrunte cu populații furioase. Sprijinul pentru un atac asupra Iranului ar putea duce la tulburări civile acasă.

Războiul va fi purtat mai ales pe calea aerului și pe mare, SUA și Israelul urmărind să domine Golful Persic. O mare parte din luptele la sol se vor desfășura în țările vecine. O invazie directă a Iranului ar fi o chestiune exhaustivă, cu terenuri muntoase la care trebuie să se ajungă trecând prin teritorii aliate.

Se poate realiza? Da. Ar putea câștiga SUA și Israelul/aliații? Da, atâta timp cât obiectivul este distrugerea și nu ocuparea. Ar fi costisitor? Absolut. Mult prea costisitor pentru a fi acceptabil pentru publicul occidental în aceste zile. Un război care ar necesita o recrutare militară extinsă sau un proiect de recrutare pe care americanii, în special, nu îl vor tolera.

Prețurile la benzină cresc vertiginos

Credeți că prețurile la benzină sunt mari acum? Așteptați doar până când 25% din exporturile mondiale de petrol vor fi blocate de pe piață pentru luni întregi. S-ar putea să vedem prețuri duble la pompă; poate chiar triple, și asta fără a mai pune la socoteală condițiile inflaționiste deja în curs de desfășurare în Occident.

Ar fi un dezastru pentru economie, întrucât prețurile la energie afectează TOTUL. Costurile la raft vor urca odată cu petrolul.

Proiectul militar și atacurile asupra activiștilor pentru libertate

Mai profund, extinderea războiului din Orientul Mijlociu prezintă multe beneficii pentru globaliști. Războiul poate fi acuzat pentru colapsul inflaționist pe care l-au creat. Războiul poate fi folosit ca o scuză pentru a implementa standarde de cenzură și mai agresive în Europa și SUA. Războiul poate fi folosit pentru a crea un proiect militar care va declanșa o mare neliniște în SUA și în unele părți ale UE. Războiul ar putea fi folosit invariabil pentru a impune legea marțială. Și ar putea fi folosit chiar și pentru a bloca sau perturba alegerile.

În fond, războiul din Ucraina, războiul din Orientul Mijlociu și multe alte războaie regionale care vor izbucni probabil în următorii câțiva ani au un efect cumulativ care provoacă confuzie și haos. Este nevoie doar de o scurtă perioadă de dezordine și de multă panică economică, iar publicul ar putea chiar să uite cine a creat mizeria în primul rând. Activiștii libertății prinși în mijlocul acestor evenimente vor acționa pentru a-și apăra libertățile și nu mă îndoiesc că vom fi acuzați că „ajutăm inamicii străini” sau că lucrăm ca „agenți ai rușilor, iranienilor etc.”.

Implicarea Rusiei și războiul mondial

Având în vedere că NATO a considerat potrivit să se angajeze într-un război prin procură în Ucraina, este logic ca Rusia să întoarcă favoarea și să se angajeze într-un război prin procură în Iran. Să nu fiți surprinși să vedeți multe discuții în mass-media în lunile următoare despre „consilierii” ruși din Iran, precum și despre armamentul rusesc. Rusia are deja baze militare în Siria și acorduri de apărare cu Iranul. S-ar părea că SUA și aliații sunt puși pe un curs de coliziune cu Rusia care va duce la interacțiuni cinetice directe.

În acest stadiu, războiul mondial va fi deja în plină desfășurare. Este posibil ca Rusia și SUA să nu încerce niciodată să lovească efectiv teritoriul celeilalte, iar schimbul nuclear nu are prea mult sens pentru nimeni (în special pentru globaliști, care și-ar pierde imperiul financiar și de supraveghere într-o clipită), dar se vor lupta între ele în războaie regionale în mai multe locuri de pe glob. Mi se pare că acest proces a fost deja pus în mișcare, iar odată ce avalanșa începe, este foarte greu de oprit.