Poveste cu final așteptat la Consiliul European

Jocurile de glezne de dinaintea summit-ului de la Bruxelles anunțau un compromis în legătură cu cele 50 de miliarde destinate Ucrainei.

Părțile aflate în conflict au folosit stratagema obișnuită în astfel de situații. Viktor Orban a mers pe varianta respingerii ferme, în baza argumentului că sprijinul acordat lui Zelensky mai degrabă ar escalada conflictul decât ar aduce pacea. De cealaltă parte, liderii de la Bruxelles au scos artileria grea: au amenințat, fără prea multe ocolișuri, că vor distruge economia Ungariei. De unde se vede că miza obținerii consensului era una extrem de ridicată.

Sigur că Orban ar fi putut să se opună în momentul votului. Doar că efectul ar fi fost departe de cel scontat. În problema susținerii Ucrainei, Budapesta a rupt vechiul parteneriat cu Varșovia și a rămas complet izolată. O voce conservatoare puternică, dar nici pe departe capabilă să răstoarne munții. Ungaria rămâne o țară relativ mică, de numai 10 milioane de locuitori, a cărei economie depinde în mod fatal de fluctuația monedei naționale în raport cu euro și dolarul. Deprecierea forintului prin exituri masive de capital străin, la ordinul mafiei financiar-bancare, ar fi provocat inflație devastatoare după modelul Turciei (condusă de ”autocratul” Erdogan, un alt ghimpe în coasta globaliștilor).

În același timp, Orban a fost atenționat că împotrivirea Ungariei, deși ar fi fost un ”semnal negativ”, nu ar fi blocat finanțarea Ucrainei. Cele 50 de miliarde ar fi ajuns oricum la Kiev, prin mecanisme mai greoaie și livrări directe ale celorlalte 26 de state membre. Am fi asistat la semnarea unor ”tratate bilaterale” financiare de genul celor de securitate care vor suplini neaderarea Ucrainei la NATO.

Unul dintre cele mai scandaloase aspecte ale votului consensual din Consiliul European este că nimeni, nici un lider de la Bruxelles, nu a pomenit o vorbă despre cum vor fi folosite cele 50 de miliarde de euro. Despre mecanisme de control. Știm foarte bine câtă rigurozitate se cere în cazul banilor primiți de statele membre. Supravegherea cheltuirii fondurilor europene a fost principalul motiv al înființării Parchetului condus de Laura Codruța Kovesi.

Banii acordați Ucrainei (o țară extracomunitară extrem de coruptă) urmează a fi cheltuiți, potrivit Robertei Metsola și altor lideri de la Bruxelles, pentru ”redresare, reconstrucție și reformă”. O minciună crasă, dat fiind că războiul este departe de a se fi terminat, iar noile fonduri nu vor face decât să aducă noi victime și noi distrugeri.

Viktor Orban a reușit o mică victorie prin faptul că i-a convins pe liderii europeni să întocmească și să discute rapoartele anuale cu privire la cheltuirea banilor. Chiar dacă va fi ceva formal, de ochii lumii, după cum s-a dovedit și ancheta lui Kovesi în cazul achizițiilor de vaccinuri. Doar ”dacă va fi necesar”, după primii doi ani Comisia ar putea prezenta o propunere de revizuire a sumelor virate către Kiev.

Compromisul de ieri, prezentat de mass-media MSM drept o victorie categorică a liderilor globaliști, include discuții ulterioare despre modul mai obiectiv în care experții de la Bruxelles ar putea urmări ”respectarea statului de drept” de către guvernul de la Budapesta. Altfel, Orban reușise deja deblocarea a 10 miliarde de euro din PNNR-ul destinat Ungariei, odată cu retragerea veto-ului la decizia de începere a negocierilor de aderare a Ucrainei.

Ca o picanterie, jurnaliștii de la Politico au dat de înțeles că discuțiile de o oră dintre Giorgia Meloni și ”bunul ei prieten” Orban, cu o seară înainte votului, într-o cameră a Hotelului Amigo din Bruxelles, ar fi contat decisiv în ecuația negocierilor. Ca și farmecul președintelui francez Macron, un alt pion important pe masa de șah cu Viktor Orban.

Vocea puternică a premierului ungar nu trebuie să rămână singulară. Iar unica modalitate de a schimba ceva la Bruxelles este prin votul europenilor din 6 iunie.

Cum puteți sprijini proiectul Patrioților

Platforma Opozitia.net depinde exclusiv de donațiile Patrioților. Ea va exista cât timp VOI veți considera că are sens să existe. Fiecare donație, cât de mică, ne aduce mai aproape de Libertatea de altădată. Ne ajută să avem o voce din ce în ce mai puternică. Ne ajută să rezistăm în fața ofensivei nemaintâlnite din partea Globaliștilor fără niciun Dumnezeu.

Donează prin

Donează prin Transfer Bancar:

Conturi ING BANK
RO70INGB0000999906930786 (RON)
RO65INGB0000999911989038 (EUR - SWIFT INGBROBU)

Donează prin Revolut

Tel: 0791.287.318 --- @adrian6j60

  1. «La balanza trucada». Por Teresita Ávila - La Paseata spune:

    […] grupo —clave de su adhesión a la postura inapelable de la UE— puede leerse en el artículo Una historia con final esperado en el Consejo Europeo, del periodista y gran conocedor de lo que se cuece en las cocinas de la Comunidad, Adrian Onciu. […]

  2. DUDU2 spune:

    Ceea ce prezentati Dvs. aici, d-le Onciu, este si dezolant si de o mare gravitate. Presiunile pe care Bruxelles-ul le face asupra membrilor Uniunii care „ies din front” n-au nicio legatura cu notiunea de „democracy” pe care o tot trambiteaza Occidentul, nicio legatura cu dreptul popoarelor la autodeterminare. Aceste presiuni si acest santaj odios practicat de „elitele” europene amintesc de atitudinea brutalã a fostei URSS asupra tãrilor din fostul lagãr comunist [vezi Ungaria 1956 (iarãsi Ungaria!) si Cehoslovacia 1968]. Doar ca astazi „corectia” nu se mai aplicã cu tancul ci cu miscarea controlatã a capitalului si cu pârghii financiare/economice tesute si infiltrate iscusit, insiduos vreme de decenii in economiile noastre, devenite incapabile de a-si mai stabili singure traiectoria. Daca pânã si nemtii nu mai sunt in stare sa-si controleze propria economie subjugatã fatal gigantilor BlackRock, Vanguard etc. ce sperante de suveranism real mai pot avea natiunile mici care au intrat voioase si inconstiente in acest colhoz globalist? Am fost bucuros la 01.01.2007 ca am fost primiti in UE dar anii au trecut iar dezamagirea mea este tot mai mare… Nu-mi mai place Aceastã Uniune Europeanã.. Nu-mi place santajul si linsajul mediatic asupra celor care au un pãreri proprii, conform interesului lor national, nu-mi place aducerea la tãcere a presei prin infiltrare si mituire, nu-mi place cã cei care ne stabilesc soarta la Bruxelles nu sunt alesi de nimeni, sunt profund corupti si nu rãspund in fata nimãnui pentru ticãlosiile lor (vezi cazul Ursula si afacerea Pfizer), nu-mi place cã unele popoare europene sunt considerate „de mâna a doua”, nu-mi place cã votul nostru este irelevant si cã destinul ni se hotãrãste in afara tãrii, nu-mi place cã desi am vândut toata avutia tãrii catre companiile straine avem datorii de 160 de miliarde, nu-mi place ca ni se baga pe gât vaccinuri, armament etc mult peste nevoile si peste puterea noastra de indatorare, nu-mi place cã o tara din afara UE e tratatã privilegiat, avantajatã fata de tãrile membre, nu-mi place cã Europa e condusã de peste ocean si ca se inhamã/ ne înhamã tenace la un rãzboi care nu-i al nostru, manipuland prin media aservitã si mintindu-ne ordinar cã ne atacã rusii .. s.c.l., s.c.l… Nu-mi mai place Europa cea altãdatã reper al aspiratiilor noastre de libertate si democratie, astãzi devenitã o cazarmã a statelor înregimentate, supuse „rezilientei” si austeritãtii si privatiunilor de tot felul, o arenã de circ in care cãlutii dresati, din ce in ce mai costelivi, merg toti in acelasi tempo iar cel care pierde cadenta e plesnit cu biciul.. Aceasta nu este si Europa mea.. Eu nu mai vreau sã apartin unei organizatii despotice care lucreazã tenace la desfiintarea poporului si tãrii mele, a familiei mele, a credintei mele, a traditiilor poporului meu, a vietii mele.. Chiar nu mai vreau!

  3. YES spune:

    Ca orice SANTAJIST ordinar si Viktor Orban a facut multa galagie in mass-media internationala pentru a obtine cati mai multi BANI (Euro) de la Bruxelles. O astfel de politica a fost adoptata in TOATA istoria Hungariei !….adica SANTAJUL.

  4. Zoltan spune:

    Domnul Onciu are dreptate. Orbán ca persoana trebuia să țină in primul rând de consecințele asupra țării. Citind și presa ungară de dinaintea reuniunii din Februarie era foarte clar ca amenințările de la Bruxelles referitoare la subminarea economiei ungare sunt cât se poate de reale și trebuie tratate cu toată seriozitatea. În aceste condiții se știa ca trebuia să se ajungă la un compromis pentru că și in cazul unui veto bani ajungeau la Kiev prin alte mecanisme deja luate in considerare de UE.
    Despre compromis se poate discuta. Personal nu cred ca are multă valoare din cauza faptului ca progresiștii de la UE nu se țin de cuvânt numai in cazul in care totul se desfășoară pe placul lor și după scenariul lor. Chiar dacă au semnat un document vor găsi o cale sa “explice” de ce nu e conform termenelor/clauzelor din document.
    Deci, părerea mea e ca Viktor Orbán avea de ales între falimentarea economiei ungare și un fel de compromis, care luând in considerare modus operandi UE, nu are prea multă valoare.

  5. Revista presei–03.02.2024 – Info Timișoara spune:

    […] Poveste cu final așteptat la Consiliul European […]

  6. Florin spune:

    Romania, nici nu se putea gândi în a se împotrivi la cât de colonizată e, fără „cohones” și cât e de controlată din afară. Ungaria are „cohones”.

  7. Iulian spune:

    Ca si cu vaccinurile sau restrictiile, aderarea Finlandei la NATO si inca altele, Orban se dovedeste doar un mic gures care pana la urma face ceea ce fac toti.
    Urmeaza sa voteze in curand aderarea Suediei la NATO. Dezamagitor.

  8. Teddy spune:

    Să nu ne ascundem după copac, orban a fâșâit! Dezamăgitor ….

    • Adrian Onciu spune:

      Nu e vorba de Orban ca persoană. E vorba de consecintele asupra Ungariei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Link-uri utile

Ne gasesti pe

© opozitia.net | All rights reserved.
CONECTARE
Bine ați venit! Autentificați-vă in contul dvs