Un articol de opinie și un extras din cartea ”Aus der Systemkrise zur Freiheit”, de Hermann von Bering

”În vremuri în care domină forțele declinului, depinde de individ în ansamblul său, de decizia de a nu înota cu curentul și nici împotriva curentului, ci de a crea un nou teritoriu în propria persoană și în sfera sa de activitate.” (Rudolf Steiner)

”Cei mari încetează să mai conducă atunci când cei mici încetează să se mai târască.” (Friedrich Schiller)

Introducere

Epoca pe care o trăim în prezent este una dintre cele mai semnificative din istoria modernă. Nu numai că pacea de care ne-am bucurat timp de decenii este amenințată, dar întreaga noastră cultură, lumea muncii, modul nostru de viață – toate acestea vor fi schimbate radical dacă cei bogați și puternici vor avea calea lor. Aceștia doresc un control total, subjugarea completă a tuturor celor care nu aparțin clubului lor, și lucrează din răsputeri pentru a izbândi.

Pe de altă parte, tot răul care devine din ce în ce mai vizibil provoacă rezistență. Un proces de trezire a început și crește inexorabil. În doar trei ani, milioane de oameni au fost nevoiți să înțeleagă că sunt mințiți de aproape toate instituțiile. Sunt închiși în carantină, li se suprimă libertatea de exprimare, li se iau drepturile, demnitatea, sănătatea și, pentru unii, viața.

Opresiunea a existat înainte de criză, dar atunci era mai ascunsă. Acum, numărul celor care critică sistemul penal este în continuă creștere, iar lucrul bun este că acest proces de trezire nu mai poate fi inversat. Odată ce v-ați dat seama cât de prost suntem păcăliți, nu veți mai cădea în plasa spălării creierului.

Ne aflăm în mijlocul unui proces global de conștientizare, care, la rândul său, creează condițiile pentru următorul pas: construirea unui nou sistem de conviețuire care să răspundă nevoilor tuturor oamenilor, să le ofere mai mult timp de trăit și o libertate reală de a-și modela propria viață.

Fiecare criză aduce schimbări, dar nu numai în rău. Dacă este utilizată corect, poate apărea ceva mai bun – depinde de noi. De altfel, caracterul chinezesc pentru ”criză” este alcătuit din cele două caractere pentru ”pericol” și ”oportunitate”.

Acolo unde există multă umbră, trebuie să existe și lumină, pentru că trăim într-o lume duală (”yin și yang”). Dacă vă uitați doar la o singură față a monedei, ar trebui poate să o întoarceți. Apărarea defensivă împotriva pericolului este foarte bună, dar aș dori să arăt și cealaltă față a monedei, cea a reconstrucției. Pentru că există alternative la vechiul sistem, în toate domeniile, și multe dintre ele sunt deja în curs de testare.

Așadar, voi examina mai îndeaproape ambele fețe ale monedei. Prima parte a cărții vorbește despre pericole, care trebuie luate în serios. Ea arată că este posibil să înfrunți faptele fără teamă și să dezvolți strategii pe baza cunoștințelor dobândite, să te pregătești și să devii capabil să acționezi. Acest lucru începe la nivel personal și devine ulterior relevant din punct de vedere politic. Vorbesc despre asta în cea de-a doua parte a cărții.

Criza globală cu care ne confruntăm în prezent ne oferă prima oportunitate de a construi o lume mai bună, deschizând ochii asupra numeroaselor probleme ale vechiului sistem, fie că este vorba de politică, afaceri, medicină, școli sau știință. Este tocmai condiția prealabilă pentru a învăța din greșelile noastre, pentru a face mai bine în viitor.

Puține lucruri sunt la fel de îmbucurătoare ca munca pentru un obiectiv comun care ne va oferi nouă și copiilor noștri un viitor demn de a fi trăit. Și nimic nu este atât de puternic ca o idee căreia i-a sosit timpul.

Nu putem și nu dorim să ne întoarcem la vechiul sistem de dinaintea marii crize, care a fost construit pe minciună și nedreptate. A sosit timpul pentru căi noi, mai bune.

Alătură-te mie în această călătorie, fă-ți curaj și împărtășește-o și altora. Vă invit să faceți acest lucru, pentru ca speranța pentru un timp mai bun să se trezească în noi toți!

Termenul de ”protecție a climei”, folosit în mod abuziv

Pe lângă protecția ”clasică” a mediului, există și o protecție politică a mediului. Aici, argumentul protecției mediului este folosit pentru a impune obiective complet diferite, despre care nu se vorbește. Iată un exemplu: De la sfârșitul anilor 1970, s-a afirmat că stratul de ozon al Pământului este în pericol din cauza clorofluorocarburilor (CFC), care ar elimina ozonul din stratosferă. S-a creat o panică mondială: fără ozon, radiațiile UV ale soarelui nu ar mai fi filtrate și riscul de cancer de piele ar crește. Ecologiștii au cerut imediat cu voce tare interzicerea la nivel mondial a CFC-urilor, lucru obținut cu ajutorul campaniilor de presă, chiar dacă teoria era un nonsens științific. (1)

Dar care a fost rostul tuturor acestor lucruri? CFC-urile au fost utilizate cu succes în întreaga lume timp de 50 de ani, în special ca agenți de răcire în sistemele de aer condiționat și în frigidere. Dar, la sfârșitul anilor 1970, brevetele au expirat, ceea ce amenința profiturile multinaționalei americane de produse chimice DuPont, deoarece taxele de licență nu mai erau plătite. Au fost brevetați înlocuitori mai noi, dar mult mai scumpi decât CFC-urile. Astfel, CFC-urile au trebuit să fie interzise de pe piața mondială. Șmecheria cu ”gaura din stratul de ozon” a funcționat, a fost lăsată să dispară de pe prima pagină a ziarelor, oamenii s-au simțit ”salvați”, iar DuPont a făcut și mai mult profit cu înlocuitorii.

Totul funcționează conform dialecticii lui Hegel: teză – antiteză – sinteză. Creați o problemă, oferiți o ”soluție”, puneți în aplicare „soluția” dumneavoastră. Schimbările climatice urmează același tipar. Teza se bazează pe trei afirmații de bază:

”Un nivel mai ridicat de CO2 în aer crește temperatura medie a Pământului”,

”Acest lucru este dăunător” și

”Oamenii joacă un rol decisiv în creșterea nivelului de CO2”.

Toate cele trei afirmații sunt false. La 0,04%, CO2 este doar un oligoelement în aer, mult prea puțin pentru a crea o diferență măsurabilă de temperatură. Mecanismul prin care se presupune că funcționează acest lucru nu a fost niciodată dovedit (2), dar a fost afirmat cu atât mai des. (3)

Temperatura atmosferei este mult mai mult influențată de activitatea solară, care fluctuează în diferite cicluri, precum și de formarea norilor. Ea nu a fost niciodată constantă de-a lungul a mii de ani, au existat întotdeauna perioade calde și glaciare, ceea ce este normal. Clima nu reprezintă o variabilă fixă, ci este în continuă schimbare. Când vikingii au descoperit Groenlanda, aceasta era verde, de unde și numele. În timpul fazei calde medievale, în nordul Germaniei, de exemplu, se cultiva vin. Când, mai târziu, clima s-a răcit din nou, au rezultat recolte slabe și foamete.

Mai mult CO2 în aer este, de fapt, o binecuvântare pentru natură, deoarece favorizează enorm creșterea plantelor, motiv pentru care CO2 este introdus artificial în sere. (4) Mai multe culturi ar fi recoltate în întreaga lume fără o creștere a temperaturii. Cu toate acestea, dacă nivelul de CO2 ar scădea la jumătate, majoritatea plantelor ar începe să moară. Așadar, ar trebui să introducem cât mai mult CO2 în aer. Din nefericire, contribuția umană la dioxidul de carbon este extrem de mică în comparație cu cauzele naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice sau emanațiile de gaze din oceane.

Deci, există ”schimbări climatice”? Da, au existat întotdeauna și vor exista întotdeauna. ”Clima” nu este o constantă și se schimbă în mod constant, după cum se poate observa în mod clar din alternanța dintre perioadele calde și cele glaciare. Părerile diferă doar în ceea ce privește modul în care sunt evaluate schimbările și în ceea ce privește întrebarea dacă CO2 joacă vreun rol.

Am compilat câteva puncte din colecția mea de fapte ca ajutor de argumentare:

Proporția de CO2 în aer este de numai 0,04%, din care proporția de CO2 ”produs de om”, conform unor estimări generoase, este de maximum 4%, ponderea Germaniei în această proporție fiind de 1,76%. Rezultă o cotă ”germană” în aer de 0,000028%. Reducerea acesteia este garantată pentru a salva clima globală și merită orice sacrificiu.

Fiecare erupție vulcanică dă calculele peste cap, deoarece gazele emise depășesc cu mult, din punct de vedere cantitativ, orice emisii umane.

În prezent s-a dovedit că, în istoria Pământului, o creștere a CO2 nu a fost niciodată urmată de încălzire, ci exact invers, după cum au arătat carotajele de gheață. Fazele calde au fost urmate după câteva sute de ani de o creștere a CO2 din cauza încălzirii oceanelor, deoarece acesta este legat mai puternic în apa rece și se degajă în apa caldă (ca într-o sticlă de apă carbogazoasă caldă).

Un studiu (5) a comparat datele privind poziția aisbergurilor din Antarctica din jurnalele de bord ale lui James Cook și ale altor exploratori de acum 300 de ani cu datele din satelit de astăzi. Aceste zone nu s-au schimbat până în prezent: ”Acolo unde ei [marinarii antici] au văzut aisberguri, noi vedem aisberguri astăzi; acolo unde ei nu le-au văzut, noi nu le vedem”. (6)

Profesorul geolog Ian Plimer spune: ”Întrebarea dacă planeta se încălzește sau nu depinde în întregime de momentul în care începi să faci măsurători. Dacă începi să faci măsurătorile în anii 1850, a existat o încălzire generală de aproximativ 0,7°C. Dacă începi să măsori în Evul Mediu, avem o răcire de aproximativ patru grade Celsius. Așadar, îmi spuneți că planeta se încălzește, iar întrebarea mea este: de când?”. (7)

IPCC (8), ”Grupul interguvernamental privind schimbările climatice” fondat de ONU, își propagă teoriile privind schimbările climatice de aproape 50 de ani. Potrivit raportului ARD (9), IPCC nu numai că deține ”monopolul opiniilor privind schimbările climatice”, dar îi și cenzurează pe oamenii de știință din domeniul climei. (10) IPCC nu efectuează propriile cercetări, ci analizează cercetări din întreaga lume, prin care studiile care resping agenda oficială privind clima sunt în general excluse. Rapoartele IPCC se numesc ”scenarii”, deoarece nu este posibil din punct de vedere științific să se facă predicții, întrucât sistemul atmosferic este mult prea complex. Cum poți face o predicție pentru următorii cinci sau zece ani, dacă prognoza meteo pentru mai mult de trei zile este deja foarte imprecisă?

Cei de la ”Consiliul pentru climă” sunt foarte conștienți de acest lucru, dar trebuie să căutați în scrisul cu litere mici pentru a găsi niscaiva precizări: ”În cercetarea și modelarea climei, trebuie să recunoaștem că avem de-a face cu un sistem haotic cuplat, neliniar. Prin urmare, nu sunt posibile previziuni pe termen lung cu privire la evoluția climei”. (11) Cu toate acestea, începând cu anii 1980, simulări computerizate din ce în ce mai complicate au fost folosite în centre de calcul din ce în ce mai mari pentru a ajusta parametrii individuali până când se obține rezultatul dorit.

Fenomenul poate fi observat în revizuirea ”scenariilor” din trecut, care au fost toate greșite. Este izbitor ”faptul că afirmații precum creșterea prognozată a nivelului mării au fost complet exagerate. Scenariile apocaliptice de odinioară au trebuit să fie revizuite semnificativ în scădere de către IPCC, ani mai târziu. Scopul IPCC a fost, în mod evident, de a crea teamă în rândul publicului neliniștit […].

Temperaturile nu au crescut nici pe departe atât de mult pe cât a proclamat IPCC în scenariile sumbre de acum două decenii […]

Seriile de temperaturi măsurate până în 2015 au fost chiar puțin sub cea mai scăzută estimare a IPCC din 1995. (12) […]

Este interesant de observat că temperaturile măsurate în realitate se apropie cel mai mult de modelele care au prezis această tendință de temperatură doar în cazul în care emisiile de CO2 sunt reduse la zero. Conform calculelor modelelor, natura se comportă, așadar, exact ca și cum noi nu am emite niciun fel de CO2.” (13)

În 2009, hackerii au divulgat fișiere de e-mail ale unor importanți oameni de știință din cadrul IPCC, dezvăluind că seturile de date fuseseră manipulate pentru a arăta creșterea temperaturilor așa cum se dorea. Scandalul a fost mediatizat sub numele de ”Climategate”. (14)

În ciuda acestui bilanț jenant, ”Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice” își continuă cu plăcere ”scenariile” și susține cu obrăznicie că aceasta este ”știință” și că ”majoritatea oamenilor de știință” se află în spatele acestei prostii. Nu este deloc așa și, întrucât vocile critice sunt de obicei reduse la tăcere în cadrul curentului principal, voi lăsa pe unii dintre ei să-și spună cuvântul aici:

Profesorul Ivar Giaever, fizician laureat al Premiului Nobel, împreună cu 1.400 de oameni de știință, a emis o declarație în care afirmă că ”modelele climatice și statisticile au atât de multe defecte încât nu mai sunt nici pe departe plauzibile”. Prin urmare, potrivit experților, nu există nici o ”urgență climatică” și nici un motiv de panică… Cercetarea climatică nu se mai bazează pe știință… și ignoră faptul că îmbogățirea atmosferei cu CO2 este benefică. Nu există nicio dovadă statistică care să demonstreze că încălzirea globală sporește dezastrele naturale. ”Ne opunem cu tărie politicii nocive și nerealiste de CO2 zero net propuse pentru 2050”. (15)

În SUA, nivelurile de CO2 admise pentru centralele electrice au fost reduse și mai mult. Doi profesori de fizică de la Universitatea Princeton și de la MIT au criticat faptul că ”justificarea noilor reglementări nu se bazează pe fapte științifice, ci pe opinii politice și pe modele speculative care s-au dovedit în mod constant a fi greșite”. (16)

Dr. John Clauser, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2022, a descris teza ”urgenței climatice” ca fiind o ”corupție periculoasă a științei care amenință economia globală și bunăstarea a miliarde de oameni” și că știința climatică eronată ”s-a transformat într-o pseudoștiință jurnalistică de mare impact”. Creșterea concentrațiilor de CO2 ar fi, de fapt, benefică pentru lume. Ceea ce nu menționează IPCC este influența enormă a norilor: ”Fluctuațiile în acoperirea norilor, care sunt importante pentru echilibrul energetic real, sunt de 200 de ori mai puternice decât efectul mic al CO₂ și al metanului. Cam asta este ceea ce IPCC și alții folosesc – un Pământ fără nori”. ”Pot spune cu încredere că nu există o criză climatică reală și că schimbările climatice nu provoacă evenimente meteorologice extreme.” (17)

Co-fondatorul Greenpeace și ecologistul Dr. Patrick Moore crede că agenda anti-carbon este o farsă și admite că nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosferă sunt benefice. Moore consideră că afirmația conform căreia schimbările climatice sunt ”provocate de om” este ”propagandă”, pe care o descrie ca fiind ”periculoasă”. ”Salvați planeta de escrocii de mediu, de falșii oameni de la Greenpeace și de falsa Greta Thunberg! Ei mint! Vedem că se înșeală în privința multor lucruri. Se înșeală că nivelul de CO2 este prea ridicat. Acesta este mai scăzut decât a fost vreodată în întreaga istorie a Pământului. Intrăm într-o fază în care plantele vor muri din cauza lipsei de CO2 care s-a dezvoltat în ultimii 600 de milioane de ani. Nu ne aflăm într-o perioadă caldă… Dacă am ajunge efectiv la un nivel zero, cel puțin 50% din populație ar muri de foame și de boli. Pentru că cel puțin 50% din populație este dependentă de îngrășăminte cu azot pentru a supraviețui. Și există oameni care încearcă să interzică acest lucru, iar Olanda și Sri Lanka au luat deja astfel de măsuri. Așadar, este de fapt o dorință de moarte deghizată, iar deghizarea este de a salva pământul care de fapt nu are nevoie de salvare.” (18)

Nici vorbă că ”toți oamenii de știință sunt în spatele teoriei climei”. Doar cei care s-au prostituat pentru ea.

Secta climatică

Între timp, opiniile au fost polarizate într-o asemenea măsură de propaganda constantă și de spălarea creierului la toate nivelurile, ca și în cazul problemelor coronavirusului, al vaccinărilor, al Ucrainei și al Palestinei. Mulți oameni au fost fanatizați – în mod deliberat. Este ca și cum nu ar fi existat niciodată un Iluminism, ca și cum vrăjitoria sau fanatismul religios s-ar ridica din nou.

De fapt, mișcarea ”vineri pentru viitor” și ”ultima generație” amintesc foarte mult de fanaticii din Evul Mediu: Ei cred într-o dogmă care nu trebuie pusă la îndoială, Vaticanul lor este Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, profeta lor este ”Sfânta Greta”, se panichează în legătură cu apocalipsa care se apropie, diavolul lor, cel rău, vinovat de toate, este CO2, dar cu certificate climatice poți cumpăra scăparea de ”păcate” (vânzarea de indulgențe), se predică postul și renunțarea la carne, iar criticii sunt eretici, candidați la rug. Totul a mai fost făcut înainte.

Cu toate acestea, mișcarea tinerilor nu a apărut de la sine. Idealismul tineresc de a lupta pentru o lume mai bună a fost exploatat aici, deși cu mijloace complet nepotrivite. În loc de simpatie, blocajele de trafic și stropii de vopsea generează respingere, pentru că afectează oameni (sau opere de artă) care nu au nimic de-a face cu ei. Acest lucru polarizează și mai mult ambele ”tabere”, ceea ce probabil că este exact ceea ce s-a dorit. Mișcarea a fost inițiată și finanțată de ONG-uri americane, precum ”Fondul de urgență pentru climă” al lui Aileen Getty, nepoata magnatului petrolist Paul Getty, sau ”Equation Campaign”, finanțată, printre altele, de ”Open Society” a lui Soros și de Fondul Rockefeller. (19)

Universitatea britanică din Bath a intervievat 10 000 de tineri din zece țări și a constatat: ”Aproape jumătate dintre tinerii intervievați la nivel mondial (45%) au declarat că anxietatea și stresul legat de climă le afectează viața de zi cu zi.” (20) Referindu-se la acest studiu, WEF dorește acum să îi educe pe tineri la școală să devină activiști pentru climă. (21) Ce strategie perfidă de a împinge mai întâi copiii în alarmismul climatic și apoi de a exploata frica lor pentru a incita (și finanța) protestele climatice!

Am relatat deja despre componenta politică a maniei climatice de control și de restricționare a libertății. Așa cum se întâmplă atât de des, există, de asemenea, interese financiare tangibile. O idee de afaceri ingenioasă – ce-i drept – este inventarea ”certificatelor de CO2”, sau mai degrabă a drepturilor de poluare. Dacă aveți bani, puteți produce atât de mult CO2 cât vă permiteți. Asta face automat ca mașinile, călătoriile cu avionul și consumul de carne să devină un privilegiu pentru cei bogați. În viitor, s-ar putea aplica și pentru a avea copii. Un studiu suedez a calculat deja cât de ”dăunător pentru climă” este un copil: 58 de tone de CO2 pe an. (22) Familiile sărace nu-și vor mai putea permite atât de multe ”certificate”.

Între timp, comerțul cu certificate industriale a devenit o afacere de un miliard de dolari. Și unde se duc banii? La principalul furnizor mondial (fondat de WEF) ”Verra”, de exemplu. Și ce face acesta cu ei? Promovează proiecte de mediu care se presupune că ar trebui să îmbunătățească amprenta de carbon a lumii. De exemplu, prin faptul că nu taie o bucată de pădure tropicală care ar fi fost aprobată pentru despădurire.

Echipele de cercetare au investigat 29 dintre cele 87 de proiecte de protecție a pădurilor certificate de Verra și au descoperit că 90% dintre certificate (corespunzând la 89 de milioane de tone de CO2) există doar pe hârtie – așa-numitele ”certificate fantomă”. (23) Deoarece au fost analizate doar 30% din proiecte, trebuie presupus un număr mult mai mare de cazuri neraportate. Un nou mod de a crea bani din nimic, care funcționează doar datorită panicii climatice.

O carte interesantă despre comerțul criminal cu certificate se numește: ”Global Emissions Trading – How air polluters are rewarded” (Comercializarea globală a certificatelor de emisii – Cum sunt recompensați cei care poluează aerul). (24)

O idee nebunească mai recentă este un proiect american, cofinanțat de Bill Gates și alții, care urmărește să împiedice copacii să ardă sau să putrezească și să elibereze CO2 în acest proces. Cum ar trebui să funcționeze acest lucru? Tăindu-i și îngropând lemnul, astfel încât să nu se elibereze nimic în atmosferă. Serviciul forestier al SUA intenționează să taie 285.000 de kilometri pătrați de pădure în vestul țării în următorii zece ani. (25) Acest lucru are la fel de mult sens ca și ghilotina ca terapie pentru o durere de cap.

Pentru a încheia acest capitol, iată câteva vești bune: din 1982, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică are pe orbită sateliți care, printre altele, pot măsura vegetația de pe Pământ. Aceste măsurători au arătat că, până în 2016, Pământul a devenit mai verde, deoarece suprafața înverzită de vegetație a crescut cu 14%, ceea ce reprezintă aproximativ de două ori suprafața SUA! (26) Ar putea avea acest lucru legătură cu creșterea nivelului de CO2? În orice caz, nu aflăm de la mainstream, deoarece ar putea perturba alarmismul general.

Sunt petrolul și gazele cu adevărat ”fosile”?

Scopul alarmismului climatic este de a controla energia și, prin urmare, producția industrială și transportul. În anii 1960, majoritatea puțurilor de petrol și gaze naturale erau deținute de companiile petroliere occidentale. Acestea se aflau la sursă și controlau prețurile și volumele de producție. Se presupunea că energia devenea din ce în ce mai rară, deoarece sursele se vor epuiza în cele din urmă, conform studiului ”Clubului de la Roma”, de exemplu. (27) O marfă rarisimă permite pur și simplu marje mari de profit. Conform previziunilor de la acea vreme, ar fi trebuit să rămânem fără energie de mult timp.

Dar apoi, geologii ruși au descoperit că puțurile de petrol goale erau realimentate din subteran și că o mare cantitate de petrol ieșea la suprafață de la adâncimi mari, unde nu existau fosile și în apropierea fisurilor tectonice. Acest lucru a arătat clar că petrolul și gazele sunt produse din nou în mod constant în interiorul pământului. Se formează acolo sub presiune și temperatură extreme, lucru care a fost confirmat de atunci în laborator. Această realizare i-a ajutat pe ruși să caute hidrocarburi mai eficient și a devenit unul dintre motivele pentru care industria lor de extracție este înfloritoare.

Astrofizicianul Thomas Gold (28) a subliniat, printre altele, că hidrocarburile au fost detectate pe multe planete, chiar și în lipsa unor resturi fosilizate de animale sau plante. Așadar, înseamnă că nu există nicăieri un ”vârf al petrolului” și, prin urmare, noi depozite sunt descoperite în mod constant.

Colonelul american Fletcher Prouty, membru de rang înalt al administrației Kennedy la acea vreme, a declarat într-un interviu din 1994 că petrolul nu este un combustibil fosil, ci un mineral: ”Nu a existat niciodată o fosilă, o fosilă adevărată, găsită sub 16.000 de metri… Noi forăm pentru petrol la 30.000, 33.000, 28.000, în fiecare zi a săptămânii. Deci excludem combustibilii fosili. Se numesc combustibili fosili pentru ca publicul să aibă sentimentul că este o marfă care se epuizează. Dacă cunoașteți rezervele de petrol din lume, știți că nu se vor epuiza pentru mult timp. Petrolul este al doilea cel mai abundent lichid de pe Pământ.” (29)

În prezent, există o supraofertă globală de petrol și gaze, dar producția este redusă în mod artificial pentru a menține prețurile ridicate. Cu scopul de a obține o penurie artificială și a controla piețele pe termen lung, marile corporații au pus carul înaintea boilor: au inventat certificatele de CO2 bazate pe minciuna climatică. Ca atare, consumul poate fi restricționat după cum se dorește, chiar și atunci când există de fapt suficient combustibil. Asta pentru că trebuie cumpărate certificate suplimentare dacă se dorește să se producă în continuare. O idee inteligentă: dacă sursa de energie este disponibilă din abundență, cantitatea de gaze de eșapament poate fi controlată. Dar acest lucru funcționează doar pe baza afirmației că CO2 este dăunător. (30)

Surse și comentarii

(1) CFC-urile sunt foarte stabile din punct de vedere chimic, motiv pentru care au fost utilizate pentru stingerea incendiilor, dar și ca agenți de răcire, propulsoare în cutii de aerosoli și pentru spumarea materialelor plastice. Clorul este greu de dizolvat și nici măcar nu ajunge în stratosferă pentru a dizolva ozonul. În plus, ozonul filtrează doar radiațiile UV slabe; radiațiile UV dure sunt absorbite de oxigen, creând ozon. Presupusul „declin” al ozonului din stratosferă („gaura de ozon”) s-a dovedit a fi o fluctuație ciclică naturală.

(2) La fel ca și dovada izolării „coronavirusului”, dar aceasta este menționată doar în trecere.

(3) De exemplu: https://eike-klima-energie.eu/2019/06/18/25-punkte-die-beweisen-dass-co2-keine-globale-erwaermung-verursacht-diesmal-von-einem-geologen/

(4) Începând din 2004, rafinăria de petrol Shell de lângă Rotterdam furnizează aproximativ 400.000 de tone de CO2 către peste 580 de sere prin intermediul unei conducte și a unei rețele de distribuție de aproximativ 300 de kilometri.

(5) Decembrie 2022 în „Journal for Glaciology”

(6) https://de.rt.com/international/162224-aufzeichnungen-seefahrers-james-cook-zeigen/

(7) https://youtu.be/EPzzoHIyQ6I?si=dpEQ9VUBP50hTduV

(8) Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice

(9) https://www.bitchute.com/video/hefOotmF8VSo/

(10) 2007, https://odysee.com/@Dokus:8/ARD-berichtet-offen-über-den-Klimaschwindel-IPCC-zensiert-Klimawissenschaftler:f

(11) „Al treilea raport de evaluare” al IPCC, secțiunea 14.2.2.2.2, pagina 774.

(12) https://eike-klima-energie.eu/2016/01/29/temperaturprognose-von-1995-auf-dem-pruefstand-temperaturen-heute-knapp-unterhalb-der-niedrigsten-schaetzung/

(13) https://apolut.net/der-weg-zum-climategate-skandal-1-von-3-von-markus-fiedler01#sdendnote3sym

(14) Foarte bine de citit aici: https://apolut.net/der-weg-zum-climategate-skandal-2-von-3-von-markus-fiedler/

(15) https://journalistenwatch.com/2022/11/06/mehr-als-1400-wissenschaftler-stehen-auf-es-gibt-keinen-klimanotstand/

(16) http://legitim.ch/zwei-prominente-physik-professoren-der-spitzenuniversitaeten-princeton-mit-erklaeren-dass-die-staatlichen-klimavorschriften-auf-einem-schwindel-basieren/

(17) http://legitim.ch/paukenschlag-nobelpreistraeger-fuer-physik-2022-bezeichnet-die-erzaehlung-vom-angeblichen-klimanotstand-als-pseudowissenschaft/

https://de.rt.com/meinung/182842-vom-klimanotstand-angsterzeugung/

(18) https://www.youtube.com/watch?v=0kAb4Qq9kEc

(19) https://m.focus.de/politik/deutschland/so-funktioniert-das-system-letzte-generation_id_177491039.html

https://exxpress.at/us-stiftung-sponsert-mit-35-millionen-euro-die-klima-terroristen/ http://www.welt.de/newsticker/dpa_nt/infoline_nt/Politik__Inland_/article240731247/Letzte-Generation-kuendigt-weitere-Klimaproteste-an.html

(20) „Climate anxiety in children and young people and their beliefs about government responses to climate change: a global survey”, din revista „The Lancet Planetary Health”

(21) https://newspunch.com/wef-vows-to-turn-children-into-climate-activists-to-help-usher-in-the-great-reset/

(22) https://www.stern.de/panorama/wissen/umweltstudie-20-bmw-schaedigen-das-klima-weniger-als-ein-baby-7539938.html

(23) https://de.rt.com/international/160539-zeit-recherchen-belegen-massiven-globalen/

(24) Tamra Gilbertson și Oscar Reyes, Brandes & Apsel-Verlag 2012

(25) www.forbes.com/sites/christopherhelman/2023/07/28/chop-down-forests-to-save-the-planet-maybe-not-as-crazy-as-it-sounds/

(26) https://uncutnews.ch/die-erde-wird-gruener/

(27) „The Limits to Growth” (Limitele creșterii). Clubul de la Roma este un club la fel de elitist ca și WEF (World Economic Forum).

(28) Cartea sa „Biosfera adâncurilor fierbinți” poate fi găsită ca fișier pdf online.

(29) http://legitim.ch/explosiv-hochrangiger-mitarbeiter-der-kennedy-administration-erdoel-ist-kein-fossiler-brennstoff-es-ist-die-zweithaeufigste-fluessigkeit-auf-der-erde/

(30) O mare cantitate de materiale despre toate aspectele politicii climatice poate fi găsită aici: http://eike-klima-energie.eu/