Un comentariu de Laura Kayali și Gabriel Gavin pentru revista Politico

Comunitatea Politică Europeană a lui Emmanuel Macron, lansată după ce Rusia a invadat Ucraina, se traduce acum în acorduri de apărare.

PARIS – Franța își face loc cu coatele în curtea din spate a Rusiei.

În decurs de câteva săptămâni, ministrul francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu, a anunțat acorduri de armament atât cu Moldova, cât și cu Armenia, două foste republici sovietice care se uită tot mai mult spre Occident pentru a găsi noi prieteni.

Săptămâna aceasta, președintele francez Emmanuel Macron a călătorit în Kazahstan și Uzbekistan, cu obiectivul declarat ca Franța să devină o alternativă la Rusia și China în Asia Centrală.

Și, deși accentul a fost pus în principal pe energie și materii prime critice, Macron a făcut miercuri o aluzie la contractele cu Kazahstanul pentru sistemele radar de apărare aeriană Ground Master 400 fabricate de Thales, despre care Parisul a spus că ar stimula ”suveranitatea” țării.

Kazahstanul este un aliat apropiat al Rusiei și un membru al pactului militar al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condus de Moscova, dar guvernul nu a susținut războiul Rusiei din Ucraina și s-a angajat să respecte sancțiunile internaționale împotriva Moscovei.

Vineri, Macron a declarat că Franța și Uzbekistanul vor aprofunda cooperarea bilaterală în ideea de a lupta împotriva ”amenințărilor emergente pentru securitatea internațională”.

”Din 2018, Franța a început să privească mult mai mult spre est. Ideea că Parisul este preocupat doar de regiunea Sahel [din Africa de Vest] nu mai ține”, a declarat Gesine Weber, analist de cercetare și bursier în biroul din Paris al German Marshall Fund of the United States.

”Angajamentul francez în Moldova și Armenia confirmă, de asemenea, schimbarea percepției asupra amenințărilor la adresa securității. Ele vin într-un moment în care Franța vrea să semnaleze că aceste țări fac parte din ordinea de securitate a Europei, despre care nimeni nu crede că poate fi construită cu Rusia”, a adăugat ea.

Franța, ca și alte mari puteri militare, a folosit adesea exporturile de arme ca instrument diplomatic.

La aproximativ un an după ce Macron și-a lansat Comunitatea Politică Europeană – un forum creat ca răspuns la invazia din Ucraina, care reunește țări europene din UE și din afara UE – impulsul politic al Franței se traduce acum în contracte reale de armament și acorduri de cooperare în domeniul apărării care includ instruirea militară franceză și ajutor pentru consolidarea apărării aeriene.

Integritatea teritorială

Moldova și Armenia ”nu sunt în UE, dar fac parte din spațiul geografic european și sunt relativ fragile din cauza anumitor tentative de destabilizare”, a declarat un oficial guvernamental francez, care a vorbit sub rezerva anonimatului.  

Ambele țări au trupe rusești staționate pe teritoriile lor – în cazul Republicii Moldova, împotriva voinței sale, în regiunea separatistă Transnistria, iar în cazul Armeniei, din cauza unor acorduri menite să îi consolideze securitatea împotriva amenințărilor regionale după căderea URSS.

Dar acum, cele două țări caută legături mai strânse și integrarea cu Europa, în timp ce luptă activ împotriva influenței Moscovei. De asemenea, ambele își măresc cheltuielile pentru apărare.

Pentru oficialii francezi, ceea ce le leagă pe cele două este faptul că ambele se confruntă cu o potențială provocare la adresa integrității lor teritoriale – din partea Rusiei în Moldova și din partea Azerbaidjanului vecin în Armenia.

”Franța are voința de a ajuta țările care ar putea fi amenințate de intruziuni externe să-și protejeze granițele și suveranitatea”, a declarat oficialul guvernamental francez.

În octombrie, Parisul a anunțat că va începe să vândă armament Armeniei – în ciuda faptului că țara este încă, din punct de vedere tehnic, membră a alianței CSTO.

Măsura a fost luată la doar câteva săptămâni după ce Azerbaidjanul a lansat o ofensivă fulgerătoare pentru a prelua controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah; de atunci, aproape toată populația de etnie armeană din enclavă a fugit.

Azerbaidjanul neagă că are planuri de a ataca Armenia și a acuzat Franța că perpetuează ”neocolonialismul” și ”islamofobia” prin strategia sa în Caucazul de Sud. De atunci, țara a înființat un grup de lucru însărcinat cu ”eliminarea completă” a ceea ce pretinde a fi ambițiile imperiale franceze, invitând reprezentanți din teritoriile franceze de peste mări precum Martinica, Guyana, Noua Caledonie și Polinezia Franceză.

Odată cu eșecul forțelor de menținere a păcii rusești de a menține linia de demarcație împotriva Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah, Armenia se orientează spre Occident. Ea recunoaște Statutul de la Roma care ar obliga-o să-l aresteze pe președintele rus Vladimir Putin dacă acesta pune din nou piciorul în Armenia și a invitat trupele americane să organizeze exerciții comune cu armata armeană.

Între timp, Moldova are sute de trupe rusești în regiunea separatistă nerecunoscută Transnistria. Țara este un candidat aspirant la aderarea la Uniunea Europeană și a primit un sprijin semnificativ din partea blocului – inclusiv din partea Franței – pentru a contracara influența Moscovei.

”Atât Republica Moldova, cât și Armenia nu se află într-o situație de atac, ci mai degrabă de apărare”, a declarat Anne Genetet, un deputat francez din comisia de apărare a Adunării Naționale, a cărei circumscripție electorală include cetățeni francezi care trăiesc în ambele țări

Lecțiile din Ucraina

Deocamdată, contractele franceze atât cu Armenia, cât și cu Moldova acoperă în principal sisteme de apărare aeriană.

Pachetul de radare și rachete despre care s-a discutat în mod public va fi util Armeniei ”pentru că sunt arme defensive împotriva [dronelor] – există un dezechilibru clar în ceea ce privește modul în care Azerbaidjanul folosește dronele și acesta este modul în care au câștigat atât de ușor în conflictele recente. Armenia trebuie să recâștige controlul asupra cerului”, a declarat Tigrane Yégavian, profesor de relații internaționale la Universitatea Internațională Schiller din Paris.

Guvernul francez a vândut Armeniei și Republicii Moldova – armata ucraineană este, de asemenea, un client – radarele Ground Master 200 fabricate de Thales, care pot detecta elicoptere, rachete de croazieră, rachete și drone, printre alte amenințări. De asemenea, analizează dacă să achiziționeze sisteme de apărare aeriană Mistral fabricate de MBDA.

Accentul pus pe apărarea antiaeriană și pe instruire – Franța s-a angajat să împărtășească know-how cu ambele forțe armate – este o consecință directă a lecțiilor trase din Ucraina, potrivit lui Weber, de la German Marshall Fund.

”Una dintre principalele probleme din Ucraina este că ucrainenii au avut nevoie de instruire pentru a utiliza cât mai bine sistemele care le-au fost livrate”, a spus Weber, adăugând că instruirea a început prea târziu. În Moldova și Armenia, ”ideea este acum de a avea armate capabile să folosească sisteme occidentale”.

Vlad Lupan, fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și în prezent profesor la Universitatea din New York, a declarat că amestecul de sprijin militar și politic al Franței a fost de neprețuit pentru țara sa, care încearcă să reducă influența Rusiei și să își modernizeze forțele armate după decenii de neglijență.

”Evenimentele actuale din Ucraina și independența mai mare pe care Franța o caută pentru ea însăși în cadrul afacerilor europene și al NATO îi oferă o oportunitate de a deveni un susținător al armatei moldo-NATO și al reformei de securitate”, a spus el, ”jucând astfel un rol mai important într-o țară care poate servi drept exemplu de succes al integrării europene, dacă este făcută corect”.