Portavioanele americane versus diplomația rusă și chineză în Orientul Mijlociu

Trimisul special al Chinei pentru Orientul Mijlociu, Zhai Jun, s-a întâlnit la Beijing cu trimișii statelor arabe, la cererea acestora din urmă, pentru a discuta situația gravă din Gaza.

În cei patruzeci și șase de ani de la Războiul de Șase Zile dintre Israel și vecinii săi arabi, Statele Unite au dominat agenda diplomatică în Orientul Mijlociu. Această eră s-a încheiat. China și Rusia au apărut ca actori la masa diplomatică și contestă statutul Statelor Unite ca voce principală în încercarea de a limita războiul dintre Israel și Hamas.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, tocmai încheie o misiune eșuată în Orientul Mijlociu. După ce s-a întâlnit cu israelianul Netanyahu, el a făcut turul Iordaniei, Egiptului și Arabiei Saudite. În timp ce egiptenii l-au primit pe Blinken, întâlnirea a fost descrisă ca fiind ”rece”. Adică? Egiptul a ascultat, dar nu s-a angajat să facă ceea ce vrea Washingtonul.

Călătoria în Arabia Saudită a fost un dezastru. Blinken trebuia să se întâlnească cu prințul moștenitor și prim-ministrul saudit Mohammed Bin Salman sâmbătă seara. Bin Salman l-a tras pe sfoară pe Blinken, l-a făcut să se răcorească peste noapte și apoi s-a întâlnit cu el duminică dimineața. Departamentul de Stat al SUA a încercat să prezinte situația ca pe un rezultat pozitiv:

Secretarul de stat Antony J. Blinken s-a întâlnit astăzi cu prințul moștenitor și prim-ministrul saudit Mohammed bin Salman la Riyadh. Secretarul de stat a subliniat preocuparea neclintită a Statelor Unite pentru oprirea atacurilor teroriste ale Hamas, asigurarea eliberării tuturor ostaticilor și prevenirea extinderii conflictului. Cei doi și-au afirmat angajamentul comun de a proteja civilii și de a promova stabilitatea în Orientul Mijlociu și dincolo de acesta. Aceștia au subliniat importanța ajungerii la un acord politic cuprinzător în Yemen și importanța parteneriatului nostru continuu pentru a pune capăt conflictului din Sudan.

Dar Bin Salman a transmis un mesaj inconfundabil – Statele Unite nu reprezintă o prioritate și nu sunt luate în serios. Mă întreb dacă Blinken a ascultat vreo melodie de Lionel Ritchie în timp ce aștepta toată noaptea întâlnirea amânată? (Scuze pentru videoclip, dar am simțit nevoia să destind atmosfera).

Saudiții își dau seama că Statele Unite, deși au capacitatea de a proiecta o anumită forță militară în regiune, sunt slabe și nu sunt de încredere. Intră China și Rusia. Aceste două țări oferă un punct de raliere pentru lumea arabă și musulmană. Diplomatul indian în retragere, M. K. Bhadrakumar, relatează despre apariția Chinei ca putere diplomatică care contestă pretențiile de lider ale Statelor Unite:

Fluxul de evenimente din ultima săptămână este uluitor, începând cu un apel telefonic dat miercuri de președintele iranian Sayyid Ebrahim Raisi către prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman pentru a discuta o strategie comună față de situația creată în urma atacului devastator al Mișcării de Rezistență Islamică, Hamas, împotriva Israelului, pe 7 octombrie.

Anterior, marți, într-o declarație puternică, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, subliniase că ”Din punct de vedere militar și al serviciilor de informații este un cutremur devastator. Este puțin probabil ca regimul uzurpator (israelian) să poată folosi ajutorul Occidentului pentru a repara impactul profund pe care acest incident l-a lăsat asupra structurilor sale de conducere”. (Vezi blogul meu: ”Iranul avertizează Israelul împotriva războiului său apocaliptic”).

Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că apelul lui Raisi către prințul moștenitor a avut ca scop ”susținerea Palestinei și prevenirea răspândirii războiului în regiune”. Apelul a fost bun și promițător. După ce a creat o înțelegere largă cu Arabia Saudită, ministrul iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian a purtat o discuție cu omologul său emiratez, șeicul Abdullah bin Zayed, în timpul căreia a făcut apel la țările islamice și arabe să își extindă sprijinul pentru poporul palestinian, subliniind urgența situației.

 Joi, Amir-Abdollahian a pornit într-un turneu regional în Irak, Liban, Siria și Qatar până sâmbătă, pentru a se coordona cu diferitele grupări de rezistență. În special, el s-a întâlnit cu liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, la Beirut, și cu liderul Hamas, Ismail Haniyeh, la Doha. Amir-Abdollahian a declarat presei că, dacă Israelul nu-și oprește atacurile aeriene barbare asupra Gaza, o escaladare din partea Rezistenței este inevitabilă, iar Israelul ar putea suferi un ”cutremur uriaș”, deoarece Hezbollah este în stare de alertă pentru a interveni.

Se pare că Rusia se află în discuții cu Turcia pentru a asambla o misiune de reaprovizionare umanitară, forțele navale ruse asigurând securitatea unei livrări maritime în porturile din Gaza. Pe măsură ce imaginile cu victimele palestiniene inundă rețelele de socializare, presiunea pentru o misiune umanitară va crește. Ceea ce mă duce la grupurile de luptă ale portavioanelor americane care sunt desfășurate în Marea Mediterană. Dacă SUA și Israelul încearcă să blocheze porturile din Gaza, acest lucru ridică riscul unui conflict direct între Rusia și Statele Unite. Deși cred că este puțin probabil, scenariul trebuie luat în considerare în mod serios.

Plasarea a două dintre cele unsprezece portavioane americane în Marea Mediterană este o mișcare periculoasă a lui Joe Biden. Atâta timp cât cele două grupuri de luptă nu sunt implicate în nicio acțiune ofensivă împotriva palestinienilor din Gaza, misiunea lor se va limita la a oferi Israelului o pătură de securitate simbolică. Dar dacă Biden le ordonă să întreprindă orice fel de acțiune ofensivă, acțiunea va alimenta probabil o reacție negativă masivă în lumea arabă și musulmană. Știți că este ceva serios atunci când Iranul, Arabia Saudită și Turcia se unesc pentru a susține cauza palestiniană. Acest lucru este fără precedent în istoria de 76 de ani a Israelului, iar Statele Unite nu mai au influența politică sau economică pentru a constrânge națiunile arabe și musulmane să se supună cererilor Washingtonului. Iată motivul pentru care fenomenul este atât de periculos.