Un comentariu de Mohamad Hasan Sweidan pentru The Cradle

Summitul Rusia-Africa de săptămâna trecută a evidențiat interesul comun al celor două părți de a coopera împotriva dominației occidentale. În timp ce Moscova conduce lupta, africanii sunt nerăbdători să joace un rol în modelarea noii ordini multipolare.

De la începutul acestui an, Rusia a dat dovadă de un angajament remarcabil în ceea ce privește implicarea cu Africa, ministrul de externe Serghei Lavrov efectuând trei vizite pe continent. Eforturile diplomatice subliniază importanța tot mai mare pe care Moscova o acordă cooperării cu țările africane.

Strategia Rusiei a fost exprimată de președintele Vladimir Putin în recentul său articol publicat pe site-ul Kremlinului, pe 24 iulie, sub titlul ”Rusia și Africa: Unirea eforturilor pentru pace, progres și un viitor de succes”. Iată câteva extrase: ”Apreciem foarte mult capitalul de prietenie și cooperare dobândit în mod onest, tradițiile de încredere și sprijinul reciproc pe care Rusia și țările africane le împărtășesc. Suntem uniți de dorința comună de a contura un sistem de relații bazat pe prioritatea dreptului internațional, pe respectarea intereselor naționale, pe indivizibilitatea securității și pe recunoașterea rolului central de coordonare al Organizației Națiunilor Unite.”

Răspunsul din partea țărilor africane a fost fără precedent la cel de-al doilea summit Rusia-Africa, care a avut loc pe 27-28 iulie. Un număr uimitor de 49 din cele 54 de națiuni africane au participat activ la eveniment, ceea ce indică o evoluție semnificativă a relațiilor dintre cele două părți.

Interesele Rusiei în Africa

Acest angajament sporit vine în ciuda războiului din Ucraina, care a remodelat peisajul geopolitic și a subliniat importanța extinderii cooperării cu Africa în contextul competiției globale pentru poziții și influență.

Conceptul de politică externă al Rusiei, publicat la sfârșitul lunii martie, a recunoscut importanța ”consolidării și aprofundării cooperării ruso-africane în diferite sfere pe bază bilaterală și multilaterală”.

Ceea ce face ca apropierea Moscovei să fie deosebit de notabilă este faptul că se extinde dincolo de țările cu interese strategice imediate sau cu resurse abundente. În special, Rusia a ajuns la state africane mai mici, cum ar fi Eswatini, subliniind intenția sa de a-și consolida influența și de a-și construi o imagine pozitivă pe întregul continent.

Răspunsul african la apelurile Rusiei pentru legături mai strânse a crescut substanțial. Cea de-a doua Conferință parlamentară internațională ”Rusia-Africa” a înregistrat o participare crescută de 40 de delegații din țările africane în martie 2023, comparativ cu 36 de delegații la conferința anterioară, desfășurată în 2019.

În mod similar, cel de-al doilea summit Rusia-Africa a fost martor la participarea a 49 de națiuni africane în iulie, comparativ cu 43 de țări la summitul inaugural din 2019.

Aceste evoluții sunt deosebit de semnificative în condițiile în care țările africane se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea puterilor occidentale pentru a rupe legăturile cu Moscova din cauza conflictului din Ucraina. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, statele occidentale, în special SUA și Franța, au exercitat ”presiuni fără precedent” asupra țărilor africane înaintea summitului Rusia-Africa de la Sankt Petersburg.

Ajutor și comerț

Schimburile comerciale dintre Rusia și Africa au crescut între 2020 și 2022, după primul summit Rusia-Africa, trecând de la 14 miliarde de dolari la 18 miliarde de dolari, și se așteaptă să se dubleze în 2030. În timp ce schimburile comerciale ale Rusiei cu Africa continentală sunt încă relativ modeste, patru țări se remarcă drept parteneri cruciali: Algeria, Egipt, Maroc și Africa de Sud, care reprezintă 70% din totalul schimburilor comerciale.

Partenerii comerciali ai Africii

În ciuda faptului că se află la coada listei de parteneri comerciali ai Africii și contribuie cu doar 1 la sută din investițiile străine directe pe continent, politica africană a Rusiei evoluează rapid. Kremlinul a recunoscut importanța crescândă a Africii și a căutat noi parteneriate la nivel global, aprofundând în același timp cooperarea existentă în fața sancțiunilor occidentale masive.

Un efort semnificativ al Rusiei de a consolida legăturile cu Africa este angajamentul său față de educație. În 2023, Rusia a oferit un număr record de 4.700 de burse studenților africani, o creștere considerabilă față de cele 1.900 de burse acordate în 2019.

În plus, Rusia a devenit principalul furnizor de arme pentru Africa, reprezentând 44% din importurile majore de arme în regiune între 2017 și 2021. Această poziție dominantă depășește alți jucători importanți precum SUA (17 la sută), China (10 la sută) și Franța (6,1 la sută).

Prezența Rusiei în Africa

La recentul summit Rusia-Africa, președintele Putin a subliniat angajamentul Rusiei față de cooperarea tehnico-militară prin semnarea de acorduri cu peste 40 de țări africane și furnizarea de diverse arme și echipamente. Unele dintre aceste acorduri au implicat chiar furnizarea de ajutor gratuit, demonstrând angajamentul Rusiei de a sprijini națiunile africane în lupta lor împotriva terorismului.

Eliberarea de exploatarea neocolonială

În contextul transformărilor geopolitice rapide de astăzi, Africa a apărut ca o arenă pentru marile puteri aflate în competiție. În mijlocul acestei lupte pentru influență, Rusia și țările africane au găsit un teren comun în interesul lor de a coopera împotriva dominației occidentale. Moscova se poziționează ca lider al rezistenței antioccidentale, în timp ce statele africane văd o oportunitate de a se elibera de lanțurile colonialismului occidental și de a-și afirma vocea în modelarea noii ordini multipolare.

Pentru a înțelege dinamica actualei relații ruso-africane, contextul istoric este esențial. Moștenirea politicilor coloniale occidentale rămâne un element central în cooperarea dintre Moscova și statele africane.

Multe țări africane se identifică cu viziunea Rusiei asupra unei lumi multipolare, căutând o prezență mai echitabilă în afacerile globale. Rusia capitalizează abil acest sentiment anti-colonial, prezentându-se ca un partener atractiv, aliniat la interesele Sudului global, în special ale Africii.

Recentele summituri Rusia-Africa au oferit Moscovei și partenerilor săi africani o platformă pentru a critica în mod deschis Occidentul. Lideri precum Brahim Traoré din Burkina Faso au folosit o puternică retorică anticolonială pentru a sublinia necesitatea de a se elibera de exploatarea neocolonială și de extracția resurselor.

În plus față de retorică, Rusia își susține cuvintele prin acțiuni. În cadrul summitului, președintele Putin a anulat 23 de miliarde de dolari din datoria africană și a promis creșterea investițiilor rusești pe continent. De asemenea, Moscova a subliniat angajamentul său față de securitatea alimentară africană, contrastând practicile occidentale care acordă prioritate țărilor dezvoltate în detrimentul celor în curs de dezvoltare.

Datele ONU arată că 45% din exporturile de alimente din Ucraina, exportate în cadrul Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră, semnată între Rusia, Ucraina, ONU și Turcia, au mers către țările dezvoltate, față de 49% către țările în curs de dezvoltare.

Doar 6 la sută din aceste exporturi au mers către țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv către țările africane, echivalentul a aproximativ 1,4 milioane de tone. Anul trecut, Rusia a exportat 11,5 milioane de tone de cereale în Africa, iar aproape alte 10 milioane de tone au fost livrate în prima jumătate a anului 2023.

În căutarea unor parteneriate de colaborare

Raportul Conferinței de Securitate de la Munchen din februarie a evidențiat o tendință îngrijorătoare pentru Occident: ”Multe țări din Africa, Asia și America Latină și-au pierdut în mod constant încrederea în legitimitatea și corectitudinea unui sistem internațional care nu le-a acordat o voce adecvată în afacerile globale și nici nu a abordat suficient de mult preocupările lor de bază. Pentru multe state, aceste eșecuri sunt profund legate de Occident. Ele consideră că ordinea condusă de Occident a fost caracterizată de dominație postcolonială, standarde duble și neglijarea preocupărilor țărilor în curs de dezvoltare.”

Prin urmare, țările din regiune caută noi parteneri care să abordeze relația ca pe o colaborare și nu ca pe un joc cu sumă nulă. Acestea au găsit o alternativă atrăgătoare în angajamentul Rusiei, în special în retorica președintelui Putin care pledează pentru o reprezentare echitabilă a țărilor africane în forurile internaționale precum Consiliul de Securitate al ONU și G20. În plus, angajamentul Moscovei de a reforma instituțiile financiare și comerciale globale pentru a servi mai bine interesele africane a avut ecou în rândul acestor națiuni, pregătind terenul pentru o cooperare mai profundă.

Nemulțumirea crescândă față de sistemul condus de Occident și atracția parteneriatelor alternative au contribuit la crearea unor legături mai strânse între Kremlin și mulți dintre liderii africani. Acest lucru ar putea explica evenimentele recente din Niger și, înainte de acestea, din Mali, unde loviturile de stat militare au redirecționat politica externă a țării departe de Occident și, în special, de fostul conducător colonial Franța.

Câștigarea de teren în sudul global

Sprijinul acordat de unele țări africane, precum Burkina Faso, Mali și Guineea, pentru lovitura de stat din Niger, poate fi văzut ca un mesaj de susținere pentru expulzarea influenței și prezenței franceze de lungă durată în această țară.

În gândirea geopolitică rusă, Africa a devenit o regiune cu o importanță și oportunități sporite, care necesită o cooperare mai puternică și relații cu multiple fațete. Abordarea Moscovei față de continentul african se bazează pe trei piloni principali: creșterea influenței prin cooperare, sublinierea poziției sale de lider în rândul țărilor anti-occidentale și investirea în resursele abundente ale regiunii.

Rusia recunoaște că sentimentul antioccidental predominant în Africa oferă o deschidere unică pentru a construi alianțe și a promova cauza eliberării de moștenirile coloniale. Conflictul în curs de desfășurare între Rusia și Occident depășește limitele Ucrainei și se desfășoară acum în diverse regiuni, inclusiv în Africa.

Președintele Putin s-a poziționat cu abilitate ca lider al rezistenței împotriva influenței occidentale, rezonând în mod eficient cu multe zone din Sudul global, inclusiv Africa. Aliniindu-se la dorința Africii de a se elibera de dominația occidentală istorică și de influențele coloniale, Rusia a câștigat un teren semnificativ.