”Patria a priori” în era globalismului de la Davos

Pentru că România și-a cedat de bunăvoie suveranitatea către Washington și Bruxelles odată cu integrarea în UE și NATO, serviciile de informații au subordonat interesul național unui așa-zis ”interes global”.

Dacă ar fi să evaluăm strict legislația europeană în vigoare, atunci SRI și SIE se presupune că ar trebui să protejeze suveranitatea UE, în bună coordonare cu serviciile din celelalte 26 de țări. Ar trebui să apere interesele primordiale ale Europei în raport cu puternice state extracomunitare ca Marea Britanie, China, Rusia sau SUA.

Doar că Europa și-a pierdut suveranitatea cu mulți ani în urmă. Practic, încă de la înființarea UE, Statele Unite și-au pus amprenta asupra continentului. Au cumpărat în mod constant politicieni, influensări și jurnaliști, iar rezultatul se vede acum în toată spendoarea lui. Am ajuns o masă de manevră la dispoziția Washington-ului.

În mod convenabil pentru Casa Albă, nimeni nu vorbește apăsat despre suveranitatea Europei. Se consideră că europenii sunt prea proști, prea slabi și prea potlogari pentru a se descurca de unii singuri în raport cu amenințările mortale ce vin din Est. Lideri globaliști din Germania, Franța, Italia sau Spania se comportă ca niște palide marionete, admițând astfel că proiectul UE a fost din start conceput doar ca anexă la imperiul anglo-american.

Ni se sugerează să manifestăm un patriotism european. Unul de largă inspirație, menit să dezvolte România în pas cu vechile civilizații occidentale. Însă Europa practic nu există decât ca breloc al administrației Biden. Mult mai realist ar fi să acceptăm ideea de a susține ”patriotismul global” dirijat de SUA, deși cei doi termeni sunt pur și simplu incompatibili.

SRI și SIE mai apără interesul național doar până acolo unde acesta se bate cap în cap cu interesul american (globalist). Iar din nefericire fenomenul se întâmplă din ce în ce mai des. Aproape la tot pasul.

În cei opt ani de activitate în fruntea SRI, Eduard Hellvig a reușit să-i epureze pe ofițerii cu experiență incompatibili cu statutul nostru de anexă a imperiului. Întreg serviciul s-a pus în slujba intereselor strategice primordiale, cu iz globalist, ale omologilor de peste ocean. Din acest punct de vedere, inițiativa președintelui Iohannis de a-l decora pe Hellvig după ”îndeplinirea obiectivelor” este perfect justificată.

Pentru asigurarea continuității politicii de aservire totală față de CIA și serviciile conexe ale SUA, Iohannis are la îndemână cel puțin două personaje care s-ar încadra perfect în peisaj. Și ar duce mai departe cu succes misiunea încredințată lui Hellvig. Primul ar fi Alexandru Muraru, șeful PNL Iași, fratele geamăn al ambasadorului nostru la Washington. Coordonarea româno-americană ar tinde spre perfecțiune în această nouă variantă de lucru. Al doilea nume de pe lista scurtă ar putea fi Bogdan Aurescu, fostul ministru de Externe, cunoscut ca un cal breaz în calitate de războinic anti-rus (virtute foarte apreciată la Casa Albă).

Cel mai probabil, David Muniz va susține un interviu cu candidații selectați de Iohannis și va pune degetul pe numele viitorului șef al SRI. Căci, nu-i așa, există încă nenumărate oportunități de afaceri în România. Și ar fi păcat ca ambasada să nu-l poată deranja pe directorul SRI la orice oră din zi și din noapte.