Membrii NATO ar putea trimite trupe în Ucraina, avertizează fostul șef al alianței

Un articol de Patrick Wintour pentru The Guardian

Un grup de țări NATO ar putea fi dispuse să trimită trupe pe teren în Ucraina dacă statele membre, inclusiv SUA, nu oferă garanții tangibile de securitate Kievului la summitul alianței de la Vilnius, a declarat fostul secretar general al NATO, Anders Rasmussen.

Rasmussen, fost consilier oficial al președintelui Zelenskiy cu privire la locul Ucrainei în viitoarea arhitectură de securitate europeană, a efectuat un turneu în Europa și la Washington pentru a evalua starea de spirit înainte de începerea summitului critic din 11 iulie.

El a avertizat, de asemenea, că, chiar dacă un grup de state ar oferi Ucrainei garanții de securitate, altele nu vor permite ca problema viitoarei aderări a Ucrainei la NATO să fie exclusă de pe ordinea de zi la Vilnius.

Rasmussen a făcut aceste remarci în timp ce actualul șef al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că problema garanțiilor de securitate va fi pe ordinea de zi la Vilnius, dar a adăugat că NATO – în conformitate cu articolul 5 din Tratatul de la Washington – oferă garanții de securitate depline doar membrilor cu drepturi depline.

Ambasadorul SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat: ”Avem în vedere o serie de opțiuni pentru a semnala că Ucraina avansează în relația sa cu NATO”.

Pe de altă parte, Rasmussen atrage atenția asupra unor țări care ar putea fi nemulțumite: ”În cazul în care NATO nu poate conveni asupra unei căi clare de urmat pentru Ucraina, există o posibilitate certă ca unele țări să ia măsuri individuale. Știm că Polonia este foarte angajată în furnizarea de asistență concretă Ucrainei. Și nu aș exclude posibilitatea ca Polonia să se angajeze și mai puternic în acest context la nivel național și să fie urmată de statele baltice, poate inclusiv cu posibilitatea de a trimite trupe pe teren”.

”Cred că polonezii s-ar gândi serios să intre și să formeze o coaliție de bunăvoință dacă Ucraina nu obține nimic la Vilnius. Nu ar trebui să subestimăm sentimentele polonezilor. Ei simt că prea mult timp Europa Occidentală nu le-a ascultat avertismentele împotriva adevăratei mentalități rusești.”

Fostul șef al NATO a declarat că ar fi pe deplin legal ca Ucraina să solicite o astfel de asistență militară.

Sugestia sa frapantă că unele state ar considera miza suficient de importantă pentru a-și folosi propriile trupe ar putea fi văzută ca un avertisment. Riscurile, inclusiv amenințarea la adresa unității NATO, nu vor apărea doar dacă Ucrainei i se oferă o cale rapidă de aderare la NATO sau garanții puternice de securitate. Germania rămâne precaută în privința mersului prea departe, temându-se că ar provoca Rusia.

Rasmussen a declarat că este imperativ ca Ucraina să primească garanții de securitate scrise, de preferință înainte de summit, dar în afara cadrului NATO. Acestea trebuie să acopere schimbul de informații, antrenarea trupelor, o producție sporită de muniție, interoperabilitatea NATO și o aprovizionare cu arme suficientă pentru a descuraja Rusia de la un nou atac.

El a mai spus că ”după un început lent, acum se creează un impuls în spatele acestor idei”, inclusiv în Franța.

Dar a avertizat că garanțiile de securitate nu vor fi suficiente.

”Unii aliați ai NATO ar putea fi în favoarea garanțiilor de securitate pentru a evita, de fapt, o discuție reală privind aspirațiile de aderare ale Ucrainei. Ei speră că, prin oferirea de garanții de securitate, pot evita această întrebare. Nu cred că este posibil. Cred că problema NATO va fi ridicată la summitul de la Vilnius. Am vorbit cu mai mulți lideri est-europeni și există un grup de aliați tari, din Europa Centrală și de Est, care doresc cel puțin o cale clară spre aderarea la NATO”, a punctat Rasmussen.

Istoria a arătat că este periculos să lăsăm Ucraina în sala de așteptare a NATO pe termen nelimitat, potrivit lui Rasmussen. Chiar dacă la summitul de la Vilnius nu va fi oferită o invitație Ucrainei de a adera la NATO, s-ar putea face referire la posibilitatea de a exista o invitație la summit-ul de la Washington, de anul viitor. Această cale de aderare, a spus el, ar trebui să excludă stabilirea unor condiții prealabile, cum ar fi un plan de acțiune pentru aderarea la NATO, lucru pe care nici Suedia și nici Finlanda nu au fost obligate să îl adopte ca parte a parcursului lor.

”Orice altceva mai puțin de atât ar fi o dezamăgire pentru Ucraina”, crede fostul șef al NATO.

El a respins argumentul potrivit căruia Ucrainei nu i s-ar putea oferi o cale de aderare la NATO până când războiul nu se va încheia, spunând că o astfel de atitudine i-ar oferi lui Putin un drept de veto.