Premise pentru o Europă suverană, respectiv vasală

Presa MSM dâmbovițeană încă doarme. Nu și-a revenit după vizita lui Macron în China, deși implicațiile ar putea fi majore. Ar putea produce o ruptură în ”alianța de nezdruncinat” condusă de administrația Biden. Mai ales că poziția Franței pare a fi similară cu cea a Germaniei în privința Beijingului.

Casa Albă a rămas stupefiată. Nu și-a imaginat că tupeul lui Macron poate merge atât de departe. Într-un interviu acordat publicației americane Politico, președintele Franței pur și simplu a detonat adevărate bombe nucleare: 1) Europa trebuie să devină autonomă în raport cu Statele Unite; 2) Europa ar face bine să-și reducă dependența față de dolar și 3) Europa are nevoie de stimularea propriilor industrii de apărare.

”Dacă tensiunile dintre SUA și China se acutizează, nu vom avea nici timpul, nici resursele necesare pentru a ne finanța autonomia strategică și vom deveni vasali”, a spus Macron, uitând se menționeze că vasalitatea se manifestă deja din plin. Și nu de ieri, de azi.

În problema obținerii autonomiei strategice pentru Europa, Macron nu a abordat chestiunea garanțiilor de securitate americane în curs de desfășurare pe continent, care se bazează în mare măsură pe asistența Pentagonului. Comentatorii de la Politico au fructificat ocazia de a-i reproșa președintelui Franței interesul scăzut pentru susținerea regimului Zelensky: ”Fiind unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și singura putere nucleară din UE, Franța se află într-o poziție unică din punct de vedere militar. Cu toate acestea, francezii au contribuit mult mai puțin la apărarea Ucrainei decât multe alte țări”.

În cursul vizitei sale la Beijing, Emmanuel Macron s-a aflat pe aceeași lungime de undă cu Xi Jinping, care i-a transmis un mesaj clar: ”Nu lăsați Europa să se lase atrasă în jocul Americii”.

Demn de menționat e că în timp ce Casa Albă urmărește să-și târască aliații într-un al doilea război prin procură (după cel din Ucraina) pentru a contracara puterea geopolitică și militară a Chinei, corporații americane de top ca Tesla sau Intel tocmai își dezvoltă afacerile cu partenerii chinezi. Elon Musk va construi o mega-fabrică de baterii în Shanghai, în timp ce Intel își extinde afacerea de 13 miliarde de dolari și 12.000 de angajați (cea mai mare investiție a companiei din afara SUA).

Până să vedem reacția Casei Albe față de ”disidența” lui Macron, vectorii de propagandă ai Washingtonului s-au activat de la sine putere. ”Aliații noștri trebuie să audă clar și răspicat că o capitulare a Franței în fața Chinei este doar poziția Franței, nu și a Europei. Există țări în Europa care au cu adevărat coloană vertebrală, principii și voință politică pentru a se opune dictatorilor. Nu suntem cu toții ca Germania sau Franța”, spune Jakub Janda, Director al Centrului pentru Politici de Securitate din Praga. Opinie împărtășită și de un alt atlantist convins, Andrei Caramitru: ”Europa de est are două opțiuni: 1) să rămână dependentă de Franța, Germania (plus celelalte țări din vest). Care detestă oamenii de aici si visează alianțe cu China si Rusia (cu noi ca monedă de schimb) 2) să fie în alianța anglo-saxonă, puterea cea mai mare a globului. Prin Intermarium.” Intermarium (”Între mări”) este numele unei dorite federații statale ce ar fi putut fi alcătuite din Polonia, Lituania, Ucraina și Belarus.

Cu alte cuvinte, administrația Biden are opțiunea șantajului: dacă nucleul dur format din Germania, Franța și alte câteva state mizează pe autonomie și suveranitate în raport cu Casa Albă, atunci Europa de Est (cu o Românie entuziastă) se va desprinde de Bruxelles și va forma un centru de putere sută la sută dedicat intereselor americane.