Florăreasa lui Joe Biden

Și chinezii o văd pe Ursula von der Leyen la fel cum o percep europenii: ca pe un slujbaș mărunt al administrației Biden, decis să pună interesele fundamentale ale Bruxelles-ului în balanță cu directivele strategice trasate de Casa Albă.

De altfel, șefa Comisiei Europene, spre deosebire de președintele Franței, a aterizat la Beijing cu tema scrisă de Washington. Iar chinezii știau foarte bine ”scopul și durata vizitei”, dovadă că pe Macron l-a primit ministrul de Externe pe covorul roșu, în timp ce von der Leyen a fost lăsată pe mâna unui funcționar de rangul 2. O umilință demnă de mesajul cu care venise pregătită.

Este evident faptul că Franța refuză să fie iarăși înjosită de Statele Unite, după ce a înghițit cu greu mascarada războiului din Ucraina, cu NordStream drept bonus. Macron a petrecut mai bine de șase ore în discuții cordiale cu Xi Jinping (inclusiv la reședința tatălui acestuia) și a reușit să-i convingă pe chinezi că Parisul are tot interesul să dezvolte comerțul cu partenerii din Asia, în ciuda ”recomandărilor” și presiunilor venite de la Washington sau Bruxelles. Peste 50 de directori executivi de corporații franceze au fost prezenți la Beijing ca să parafeze noi contracte.

Poziția Franței față de China reprezintă o breșă importantă și neașteptată în unitatea Occidentului, intens clamată de NATO. Și va avea repercusiuni în perspectiva conflitului dintre cele două blocuri structurate în jurul Statelor Unite, respectiv al Chinei.

Pe de altă parte, Ursula von der Leyen a aterizat la Beijing ca să recite fără poticneli monologul redactat de Casa Albă. Problema Taiwanului, războiul din Ucraina și deficitul comercial al UE în raport cu China au fost principalele puncte din mesajul șefei Comisiei Europene. Oficialitățile de la Beijing au tratat-o după cum merită, ca pe o florăreasă foarte insistentă, care în plus a greșit și adresa.

La reuniunea trilaterală a avut loc un alt gest relevant: Xi l-a primit în persoană pe Macron înainte de întâlnirea lor, în timp ce Von der Leyen a urcat singură scările, după ce anterior intrase în aeroportul din Beijing ca un simplu turist venit să vadă Marele Zid.

Mass-media de stat chineză a lăudat relaţia sino-franceză, în timp ce reţelele de socializare o calificau pe Von der Leyen drept ”o marionetă a americanilor”: ”Este în stare să vândă Europa în beneficiul SUA şi nu precupeţeşte niciun efort pentru a împinge Europa spre o confruntare cu Rusia”.

Cotidianul The New York Times nu și-a ascuns dezamăgirea: ”Diplomația franceză subminează eforturile Statelor Unite de a ține China în frâu”. Practic, americanii îi reproșează lui Macron că a spart alianța de nezdruncinat și a lăudat în prezența lui Xi ”lumea multipolară” în care Washingtonul își pierde statutul de unic jandarm. ”Îmbrățișarea de către domnul Macron a unui parteneriat chinezesc a sugerat că bătălia în curs de desfășurare pentru a păstra instituțiile liberale ale ordinii postbelice împotriva unui asalt din partea Beijingului și a Moscovei va fi complexă și nuanțată. Nu toți aliații Americii o privesc în același mod”, se arată în articolul din NYT.

Ca excepție notabilă printre partenerii supuși orbește Casei Albe, președintele Macron încearcă să joace pe mâna lui Charles de Gaulle, care urmărea independența Franței față de Statele Unite după cel de-al Doilea Război Mondial. Și propune o nouă arhitectură de securitate a Europei, ignorând strategia NATO de sufocare a Rusiei.

Rămâne de văzut dacă protestele de stradă din Paris (puternic alimentate de stânga radicală și de sindicate – ambele sub influența lui Soros) îi vor permite lui Macron să continue politicile de disidență față de Washington.