Un comentariu de Peter Haisenko (Germania), apărut prima dată cu aproape trei luni înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, pe 12 decembrie 2021, pe site-ul anderweltonline.com

Privind Ucraina în acest moment, ne frecăm la ochi. Președintele Zelensky vrea să dea viață Acordului de la Minsk brusc și rapid. El vrea să creeze pace. Și asta la doar câteva zile după plecarea lui Merkel. Putem vedea o legătură aici?

Când se întâmplă ceva în politică, mă iau după Roosevelt. Eu nu cred în coincidențe. Așadar, nu cred că este o coincidență faptul că o dinamică pozitivă a apărut în conflictul din Ucraina în același timp cu plecarea lui Merkel. La urma urmei, adevărul este că Merkel a fost întotdeauna cea care a promovat extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei, chiar și împotriva rezistenței altor țări europene. A fost mereu alături de prietenul ei Poroșenko și l-a susținut mereu cu mijloace politice și financiare. Ea a încercat chiar, împotriva obiceiurilor diplomatice, să împiedice alegerea lui Zelenski. Acum, ea a plecat și, fără întârziere, o dinamică pozitivă a intrat în conflictul care mocnește.

În paralel cu plecarea Angelei Merkel, președintele american Biden și președintele Putin au avut un schimb de opinii în cadrul unei videoconferințe care a durat două ore bune. Rapoartele se dovedesc a fi mai mult decât puține în mass-media. Cu toate acestea, se pare că rezultatele schimbului de informații sunt senzaționale și extrem de importante pentru presă. Primul lucru care ar trebui să îi frapeze pe observatorii atenți este că Biden i-a promis lui Putin mână liberă în privința Ucrainei. Cum altfel poate fi interpretat faptul că Biden spune că SUA nu vor apăra Ucraina prin mijloace militare? Cel puțin așa reiese din comunicatele de presă ale SUA referitoare la conferință.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei ar lovi și mai puternic Occidentul

Vorbăria stupidă despre faptul că Rusia va trebui să plătească un preț mare dacă intervine acolo poate fi clasificată fără probleme ca o salvare a aparențelor. De asemenea, este un fapt că regimul de sancțiuni împotriva Rusiei s-a epuizat de ani de zile. ”Noile sancțiuni” au fost de mult timp aplicate doar persoanelor fizice și au doar un caracter simbolic. Orice alte sancțiuni reale ar lovi și mai puternic Occidentul însuși, întrucât acesta depinde de aprovizionarea cu materii prime și, de exemplu, cu motoare de rachetă din Rusia. Contra-sancțiunile Rusiei ar putea arunca rapid nu numai întreaga Europă într-o criză existențială. La fel s-ar întâmpla și cu SUA, dacă China ar fi de partea Rusiei și ar impune, de asemenea, contra-sancțiuni.

Boeing, de exemplu, va trebui să oprească producția de ”Dreamliner” B 787 imediat ce nu va mai primi piese din fibră de carbon din China. Interdependențele economice la nivel mondial nu permit o intensificare suplimentară a războaielor economice. Americanii știu și ei acest lucru. De asemenea, știu că se pot baza pe Rusia, atât în sens pozitiv, cât și negativ. Așadar, atâta timp cât Rusia nu se află oficial în război cu Occidentul, își va livra produsele așa cum s-a convenit. Dar dacă există un conflict armat real, adică un război împotriva Rusiei, aceasta nu mai este obligată să respecte vechile tratate în conformitate cu dreptul internațional. Europa, cu Germania în frunte, ar sta pur și simplu pe loc, ar îngheța în frig, fără electricitate, dacă Rusia ar închide robinetul de gaz. În caz de război, măsura ar fi nu numai logică, ci și permisă în conformitate cu toate regulile războiului și ale dreptului internațional.

Putin a spus clar, în perioada premergătoare conferinței cu Biden, că va ”opri” orice agresiune a armatei ucrainene împotriva populației din estul țării. Este un cuvânt puternic, dincolo de diplomație. Asta nu poate însemna decât că, în acest caz, va aplica o lovitură devastatoare armatei ucrainene. El o poate face fără să trimită nici măcar un soldat pe teritoriul ucrainean. Tot ce trebuie este să lanseze rachete. Ar pulveriza desfășurarea armatei ucrainene în câteva ore. Nimeni și nimic nu va putea opri asta. Biden știe de la armata sa, iar Biden i-a dat mână liberă lui Putin. Tocmai pentru că nu va sta alături de Ucraina din punct de vedere militar.

Dintr-o dată, Zelensky vrea să împingă înainte Acordul de la Minsk

Zelensky a vorbit cu Macron la telefon. El a anunțat apoi că acum dorește să meargă mai departe cu Acordul de la Minsk și să organizeze referendumul cât mai curând posibil. Lucru deja stipulat în mod clar în acordul respectiv, în urmă cu șase ani. Și pe care  Zelensky l-a ignorat pur și simplu până acum. A putut-o face pentru că a fost sigur de sprijinul lui Merkel. Acum Merkel a plecat, iar poziția pe care o va adopta noul cancelar Scholz este incertă. Să nu uităm însă că Scholz este un tovarăș al lui Schröder și că poziția sa față de Rusia a fost și este contrară celei a lui Merkel. Macron, pe de altă parte, a vorbit cu Biden înainte de convorbirea telefonică cu Zelensky. Ce i-a spus Biden pentru ca apoi să-l convingă pe Zelensky să facă această senzațională piruetă? Sau a fost nevoit? Zelensky a anunțat chiar că vrea să vorbească direct cu Putin, lucru pe care l-a respins până acum cu indignare, deși este singurul lucru rezonabil.

Anunțul lui Zelensky pentru referendumuri aduce o altă surpriză. El vrea să organizeze un referendum nu doar în Donbass, ci și în Crimeea. Deși știe dinainte care va fi rezultatul, și anume pro-Rusia. Asta înseamnă că este brusc pregătit să renunțe la Crimeea. Un referendum organizat chiar de Kiev nu mai poate fi prezentat ca nevalabil de către belicoși și, astfel, trecerea Crimeii la Rusia încetează să fie sancționată de dreptul internațional. În plus, ar elimina justificările ipocrite în cazul sancțiunilor împotriva Rusiei pentru care Merkel a militat atât de intens. Și, prin urmare, încă o dată, întrebarea: poate fi o coincidență faptul că, odată cu plecarea lui Merkel, nu numai că încep imediat evoluții pozitive în jurul Ucrainei, dar și relația dintre SUA și Rusia pare să fie sănătoasă? Ce putere diabolică are, sau mai degrabă a avut Merkel, care i-a asigurat o asemenea influență distructivă? Merkel, cea care urăște Rusia.

Faptul că ceva se mișcă în Ucraina este demonstrat și de mișcările avioanelor deasupra părții de est a țării. În ultimele zile, zborurile de recunoaștere ale americanilor au fost observate din ce în ce mai des deplasându-se de-a lungul liniei frontului. Dorește Biden să afle dacă rapoartele lui Putin despre creșterea trupelor armatei ucrainene sunt corecte? De ce nu a făcut acest lucru până acum? S-a bazat până acum pur și simplu pe informațiile oferite de Merkel și l-a lămurit Putin cu privire la rolul ei? Un lucru ar trebui să fie clar. Putin nu și-a irosit timpul de conversație cu Biden cu fraze diplomatice. A vorbit deschis. De asemenea, despre liniile sale roșii.

Tehnologia militară rusă este acum superioară

Pe de altă parte, propria armată a lui Biden îi va fi explicat clar că SUA nu se poate implica într-un schimb de lovituri cu Rusia la granițele sale, pentru că s-ar duce la fund fără milă. Situația s-a schimbat drastic în ultimii patru ani. Tehnologia militară rusă dispune acum de sisteme de arme împotriva cărora armata americană este neputincioasă. Menționez doar rachetele hipersonice, împotriva cărora nu există (încă) nicio apărare. Ca să nu mai vorbim de logistica necesară pentru a purta un război în cealaltă parte a lumii. Dacă SUA nu doresc să fie primele care să folosească din nou arme nucleare, atunci trebuie să evite să lupte cu Rusia în Europa. Macron știe și el acest lucru. Merkel ar trebui să știe și ea, iar asta ridică întrebarea de ce a urmărit totuși atât de intens lupta împotriva Rusiei. Un război cu Rusia ar fi fost cireașa de pe tort a campaniei sale de distrugere a Germaniei, pe care a dus-o în ultimii 16 ani și care i-ar fi completat opera diabolică?

SUA au oprit livrările de arme către Ucraina

Fără sprijinul Angelei Merkel și cu refuzul lui Biden de a oferi asistență militară, Ucraina a rămas descoperită. Acum trebuie să respecte tratatele pe care le-a semnat, știind că nu va dori niciodată să le onoreze, deoarece se poate baza pe sprijinul lui Merkel împotriva Rusiei. Fără sprijinul lui Merkel, trebuie să revină la o atitudine rațională și la respectarea tratatului. Anunțurile lui Zelensky dovedesc acest lucru. Însă el are încă problema puterii interne la Kiev. Așa că se încing canalele diplomatice, care trebuie să transmită noua situație facțiunilor beligerante de la Kiev, astfel încât Zelensky să poată pune în aplicare și noua sa politică, a rațiunii. Merkel nu mai poate interveni în acest sens și cred că ea a fost factorul decisiv.

Inserție: chiar acum (11.12.2021 ora 16:00) îmi parvine o știre de la armata americană că SUA a oprit un ”pachet de ajutor” de 200 de milioane de dolari pentru Ucraina sub formă de arme, după discuția dintre Putin și Biden pentru reducerea tensiunilor. Da, și acest lucru se întâmplă la doar câteva zile după plecarea lui Merkel. Mai poate fi vorba de o coincidență?

În următorii ani vom avea sarcina de a descoperi ce rol a jucat cu adevărat Merkel. Nu doar la nivel național, ci și internațional. Având în vedere evoluțiile actuale din Ucraina, doar o mică parte din acestea vor deveni vizibile. Merkel a plecat și, fără întârziere, lucrurile se îndreaptă spre pace. Dar va trebui să se clarifice și în ce măsură este responsabilă pentru divizarea tot mai mare din propria țară și din Europa. Să nu uităm că Merkel provine din cadrele politice superioare ale RDG și nu numai că a fost foarte bine pregătită acolo, dar a învățat ea însăși tehnicile distructive. Da, am numit-o deja răzbunarea lui Honecker.

O pace durabilă va fi posibilă doar prin divizarea Ucrainei

Ce se poate întâmpla acum cu Ucraina? Vor fi referendumuri, nu doar în Est, ci în toată țara? Ce anume se va supune la vot? Ucraina este o entitate artificială care nu a existat ca stat independent până în 1990. Cu o singură excepție, pentru foarte scurt timp, mai puțin de un an, când Reich-ul german a vrut să înființeze Ucraina ca aliat împotriva Rusiei. Pe teritoriul Ucrainei au existat întotdeauna conflicte între cetățenii din vest și cei din est. Între vorbitorii de limba rusă și cei de limbă ucraineană. Între ”Moskali” și UAP, care s-au luptat sângeros și în timpul celui de-al doilea război mondial. Referendumurile anunțate de Zelensky vor arăta calea către o soluție durabilă?

Ucraina este cea mai mare țară din Europa, după Rusia. Nu sunt singurul care crede că nu poate exista o pace durabilă decât dacă Ucraina va fi împărțită în cel puțin două părți. O parte estică și o parte vestică. Toate rezultatele scrutinurilor de până acum dovedesc asta, întrucât în Est și în Vest rezultatele alegerilor au fost întotdeauna la poluri opuse, până la un raport de 90 la 10 în fiecare caz. Cu o astfel de împărțire, s-ar putea obține un rezultat aproape salomonic. Două părți care ar trebui să fie poziționate neutru, dar mai mult sau mai puțin înclinate spre Est sau Vest. Astfel, ele ar putea deveni țări prospere dacă ar forma interfețe comerciale între Est și Vest. Mă întreb dacă Biden a înțeles acest lucru. Putin o știe de mult timp. Ar putea fi începutul unui viitor pașnic și, din moment ce Merkel nu mai poate intriga în măsura obișnuită, visul nu mai trebuie să fie privit ca fiind în întregime iluzoriu.

Cât de reală poate fi o astfel de diviziune pașnică, cât de reușită poate fi, este probabil ceva de care aproape nimeni nu-și amintește. Cehoslovacia a reușit divizarea pașnică în 1993. Citiți lucrarea mea din 2014 pe această temă și acolo veți găsi, de asemenea, dovezi despre cât de mortală era ura ucrainenilor din vest față de ucrainenii din est încă din 1944.

Rezultatele alegerilor din 2004. Aici se poate vedea cât de divizată este Ucraina.