Întâlnirea din această săptămână dintre Patrușev și Shamkhani, cei doi șefi de securitate din Rusia și Iran, reprezintă un nou pas spre eliminarea amprentei supradimensionate a Occidentului în zona asiatică.

Doi tipi își petrec timpul într-o cameră confortabilă din Teheran, cu o nouă hartă tentantă a lumii în fundal.

Nimic de văzut aici? Dimpotrivă. Acești doi giganți eurasiatici în materie de securitate sunt nimeni altul decât secretarul – neobișnuit de relaxat – al Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, și Ali Shamkhani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului.

Și de ce sunt atât de relaxați? Pentru că perspectivele de viitor care gravitează în jurul temei principale a conversației lor – parteneriatul strategic Rusia-Iran – nu ar putea fi mai interesante.

A fost o chestiune de afaceri foarte serioasă: o vizită oficială, la invitația lui Shamkhani.

Patrușev se afla la Teheran exact în aceeași zi în care ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu – la recomandarea generalului Serghei Surovikin, comandantul general al Operațiunii militare speciale – a ordonat retragerea Rusiei din Kherson.

Patrușev știa despre retragere de câteva zile – așa că nu a avut nicio problemă să se urce în avion pentru a se ocupa de afaceri la Teheran. La urma urmei, drama de la Kherson face parte din negocierile lui Patrușev cu consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, pe tema Ucrainei, care durează de săptămâni întregi, cu Arabia Saudită ca eventual intermediar.

În afară de Ucraina, cei doi au discutat despre ”securitatea informațiilor, precum și măsurile de contracarare a interferențelor serviciilor speciale occidentale în afacerile interne ale celor două țări”, potrivit unui raport al agenției ruse de știri TASS.

Ambele state, după cum știm, sunt ținte particulare ale războiului informațional și sabotajului occidental, Iranul fiind în prezent în centrul uneia dintre aceste campanii de destabilizare fără menajamente, susținute de străini.

Patrușev a fost primit oficial de președintele iranian Ebrahim Raisi, care a mers direct la subiect: ”Cooperarea țărilor independente este cel mai puternic răspuns la sancțiunile și politicile de destabilizare ale SUA și ale aliaților săi”.

La rândul său, Patrușev l-a asigurat pe Raisi că, pentru Federația Rusă, relațiile strategice cu Iranul sunt esențiale pentru securitatea națională rusă.

Așadar, cooperarea merge mult dincolo de dronele kamikaze Geranium-2 – verii ruși ai Shahed-136 – care fac ravagii pe câmpul de luptă ucrainean. Ceea ce, apropo, a stârnit o mențiune directă mai târziu din partea lui Shamkhani: ”Iranul salută o soluționare pașnică în Ucraina și este în favoarea unei păci bazate pe dialog între Moscova și Kiev”.

Patrușev și Shamkhani au discutat, bineînțeles, despre chestiuni de securitate și despre proverbiala ”cooperare pe arena internațională”. Dar ceea ce poate fi mai semnificativ este faptul că delegația rusă a inclus oficiali din mai multe agenții economice cheie.

Nu au existat scurgeri de informații – dar acest lucru sugerează că o conectivitate economică serioasă rămâne în centrul parteneriatului strategic dintre cele mai sancționate două națiuni din Eurasia.

Cheia discuțiilor a fost accentul pus de Iran pe extinderea rapidă a comerțului bilateral în monedele naționale – rubla și rialul. Acest lucru se întâmplă să se afle în centrul demersului atât al Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), cât și al BRICS în direcția multipolarității. Iranul este acum membru cu drepturi depline al SCO – singura națiune din Asia de Vest care face parte din colosul strategic asiatic – și va solicita să devină parte din BRICS+.

Dacă aveți un permis de liberă circulație, veți călători

Întâlnirea Patrușev-Shamkhani a avut loc înainte de semnarea, luna viitoare, a unui acord energetic de 40 de miliarde de dolari cu Gazprom, așa cum a anunțat anterior ministrul adjunct de externe iranian Mahdi Safari.

Compania Națională Iraniană de Petrol (NIOC) a încheiat deja un acord inițial de 6,5 miliarde de dolari. Totul se învârte în jurul dezvoltării a două depozite de gaze și a șase câmpuri petroliere; schimburi de gaze naturale și produse petroliere; proiecte de GNL; și construirea mai multor gazoducte.

Luna trecută, vicepremierul rus Aleksandr Novak a anunțat un schimb de 5 milioane de tone de petrol și 10 miliarde de metri cubi de gaz, care va fi finalizat până la sfârșitul anului 2022. Și a confirmat că ”valoarea investițiilor rusești în câmpurile petroliere din Iran va crește”.

Desigur, trocul este ideal pentru ca Moscova și Teheranul să ocolească împreună sancțiunile interminabile și de decontare a plăților – legate de sistemul financiar occidental. În plus, Rusia și Iranul sunt în măsură să investească în legături comerciale directe prin Marea Caspică.

La recentul summit al Conferinței privind interacțiunea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA) de la Astana, Kazahstan, Raisi a propus cu tărie că o ”nouă Asie” de succes trebuie să dezvolte în mod necesar un model autonom pentru statele independente.

În calitate de membru al OCS și jucând un rol foarte important, alături de Rusia și India, în cadrul Coridorului internațional de transport nord-sud (INSTC), Raisi poziționează Iranul într-un vector-cheie al multilateralismului.

De când Teheranul a intrat în OCS, cooperarea atât cu Rusia, cât și cu China, în mod previzibil, este pe val. Vizita lui Patrușev face parte din acest proces. Teheranul lasă în urmă decenii de iranofobie și orice declinare posibilă a ”presiunii maxime” americane – de la sancțiuni la încercări de revoluție colorată – pentru a se conecta în mod dinamic în întreaga Eurasie.

BRI, SCO, INSTC

Iranul este un partener-cheie al Inițiativei Belt and Road (BRI) pentru marele proiect de infrastructură al Chinei de a conecta Eurasia prin intermediul drumurilor, mărilor și trenurilor. În paralel, proiectul multimodal INSTC, condus de Rusia, este esențial pentru a promova comerțul între subcontinentul indian și Asia Centrală – consolidând în același timp prezența Rusiei în Caucazul de Sud și în regiunea Mării Caspice.

Iranul și India s-au angajat să ofere o parte din portul Chabahar din Iran națiunilor din Asia Centrală, cu acces la zonele economice exclusive.

La recentul summit al OCS de la Samarkand, atât Rusia, cât și China au arătat foarte clar – în special pentru Occidentul colectiv – că Iranul nu va mai fi tratat ca un stat paria.

Așadar, nu este de mirare că Iranul intră într-o nouă eră de afaceri cu toți membrii OCS sub semnul unei ordini financiare emergente concepute în principal de Rusia, China și India. În ceea ce privește parteneriatele strategice, legăturile dintre Rusia și India (președintele Narendra Modi le-a numit o prietenie de nezdruncinat) sunt la fel de puternice ca și cele dintre Rusia și China. Iar când vine vorba de Rusia, asta este ceea ce vizează Iranul.

Întâlnirea strategică Patrușev-Shamkhani va arunca isteria occidentală la niveluri nemaivăzute – deoarece spulberă complet iranofobia și rusofobia dintr-o singură lovitură. Iranul, ca aliat apropiat, este un atu strategic de neegalat pentru Rusia în demersul spre multipolaritate.

Iranul și Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) negociază deja un acord de liber schimb (ALS) în paralel cu schimburile care implică petrolul rusesc. Dependența Occidentului de sistemul de mesagerie bancară SWIFT nu face aproape nicio diferență pentru Rusia și Iran. Sudul global urmărește îndeaproape fenomenul, în special în vecinătatea Iranului, unde petrolul este tranzacționat în mod obișnuit în dolari americani.

Începe să devină clar pentru orice persoană din Occident cu un IQ mai mare decât temperatura camerei că Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA, sau acordul nuclear iranian), în cele din urmă, nu mai contează. Viitorul Iranului este direct legat de succesul a trei dintre membrii BRICS: Rusia, China și India. Iranul însuși ar putea deveni în curând un membru BRICS+.

Și nu numai: Iranul devine chiar un model de urmat pentru Golful Persic: mărturie stă coada lungă de state regionale care aspiră la obținerea calității de membru al OCS. ”Acordurile Abraham” ale lui Trump? Despre ce vorbim? BRICS/SCO/BRI reprezintă singura cale de urmat în Asia de Vest, în prezent.
………
Un comentariu de Pepe Escobar, publicat în revista The Cradle pe 10 noiembrie 2022. Escobar este editorialist la The Cradle, redactor-șef la Asia Times și analist geopolitic independent axat pe Eurasia. De la jumătatea anilor 1980, a trăit și a lucrat ca corespondent străin la Londra, Paris, Milano, Los Angeles, Singapore și Bangkok. Este autorul a nenumărate cărți; cea mai recentă fiind Raging Twenties.