”Miracolul de la Harkov”: un punct de cotitură în război?

Fără îndoială, nimeni nu s-ar fi așteptat la victoriile Ucrainei în sud-est, în apropiere de Kherson, și în nord-est, în jurul Harkovului. Președintele Selenskyi anunțase deja ofensiva majoră cu câteva săptămâni în urmă și prezisese că punctul de cotitură al războiului va avea loc în septembrie.

Presa occidentală sărbătorește blitzkrieg-ul ucrainean și vede trupele rusești pe fugă și unități blindate de elită decimate grav. Stratagema lui Selenskyi a funcționat: pentru a respinge ofensiva ucraineană în zona Kherson, Putin a subțiat trupele din apropierea Harkovului și s-a regrupat. Se baza vag pe stratagema chineză ”Fă zgomot în est, atacă în vest” (atribuită generalului Tan Daoji († 436)1) . Prin intermediul unui atac simulat, inamicul trebuie determinat să își întărească trupele acolo și să își retragă resursele din locul în care are loc atacul real. Se poate presupune că Putin este la curent cu toate cele 36 de stratageme ale lui Daoji. Nici recunoașterea aeriană și prin satelit nu ar fi trebuit să rateze apropierea mai multor brigăzi blindate ucrainene.

Având în vedere orchestrarea propagandistică neîncetată – de ambele părți – este imposibil să se facă o analiză militară curată a situației. Singurul lucru care pare sigur este că va fi un război lung, pe seama populației. În cele peste 200 de zile de război, Ucraina a devenit din ce în ce mai militarizată, în timp ce isteria rusofobă a crescut. În urma avansării trupelor ucrainene, temutul serviciu de informații interne ucrainean SBU (Sluschba bespeky Ukrajiny) – organizația succesoare a KGB-ului din Republica Sovietică Ucraineană – și-a început activitatea sângeroasă: tortura, mutilările și crimele în masă fac parte din procedura standard a SBU.2) Se poate presupune că toți cei care au colaborat cu rușii vor fi, în cel mai bun caz, judecați, iar în cel mai rău caz, pur și simplu împușcați ca trădători. În aceste condiții, ce ucrainean va mai dori în viitor să ajute deschis armata rusă? Faptul că nu a protejat populația pro-rusă din aceste teritorii va fi o ipotecă grea pentru acțiunile viitoare ale Rusiei.

Suferința umană nu a fost nici măcar o problemă marginală pentru BILD am SONNTAG din 11 septembrie 2022. În schimb, accentul a picat pe victorie: ”Armata ucraineană a dovedit într-o demonstrație de putere aproape incredibilă: Ei pot câștiga acest război!”3) Pentru ca acest război să fie câștigat de Ucraina, BILD oferă guvernului german sfaturile necesare:

”Ar trebui să își recunoască greșelile în livrarea ezitantă de arme și să dea Ucrainei ceea ce are nevoie acum pentru o contraofensivă de succes: tancuri, artilerie, muniție. Și repede!”

Referindu-se la ministrul german de externe Annalena Baerbock, care sosise la Kiev cu o zi înainte, a fost citată declarația sa de la începutul verii: ”Ucraina trebuie să câștige acest război”, împreună cu cererea: „Trebuie să facem totul pentru ea acum”.

Înainte de astfel de cereri, ar trebui să se analizeze fără milă constituția Republicii Federale. Întrucât Germania nu are încă un tratat de pace real, Putin ar putea declara RFG agresor într-un conflict de război din cauza livrării de armament greu, continuând vechiul război din 1945. În cazul în care NATO s-ar grăbi să vină în ajutorul Germaniei, un război nuclear la scară largă ar fi probabil inevitabil.

Emisiunea Sandrei Maischberger din 13 septembrie 2022 s-a axat pe câștigurile enorme de teren realizate de forțele armate ucrainene. Invitații Andrij Melnyk, fost ambasador al Ucrainei la Berlin, Carlo Masala, profesor la Universitatea Bundeswehr din München, și Stephan Stuchlik, corespondent ARD în capitală, au oferit răspunsuri la întrebările: Este ”miracolul de la Harkov” deja punctul de cotitură al războiului? Are Ucraina nevoie acum de și mai multe arme din partea Occidentului?

Având în vedere cererea de a furniza și mai multe arme grele, cum ar fi tancul Leopard, Stuchlik a recunoscut ”elefantul din încăpere” în întrebarea dacă Germania este deja parte la război sau când va deveni parte. Nimeni nu ar dezbate marele subiect în acest moment, și nici pericolul de escaladare și de război nuclear.

”Sunt foarte îngrijorat că argumentația guvernului german, așa cum se desfășoară în acest moment – care se bazează pe banalități, arme ofensive, slăbirea flancului estic al NATO și, eventual, ”nu facem nimic înainte ca ceilalți să facă”, poate fi susținută mult timp”, a spus el. ”Trebuie să vorbim despre marea problemă și nu despre fleacuri – pericolul unui al treilea război mondial”4).

În noaptea de marți, 13 septembrie 2022, Azerbaidjanul a atacat în mod surprinzător localități din Armenia cu artilerie, folosind drone și muniție de calibru mare. O nouă escaladare a conflictului vechi de zeci de ani dintre cele două state. Șeful guvernului armean, Nikol Pashinyan, a vorbit în dimineața zilei de 13 septembrie despre un bilanț preliminar de 49 de morți.5)

Chiar acum, când Rusia este slăbită, Armenia, apropiată de Moscova, este bombardată de Azerbaidjan. Fenomenul creează, de asemenea, o dilemă explozivă pentru UE, care are nevoie urgentă de Azerbaidjan ca furnizor de energie.6)

De la prăbușirea și dizolvarea Uniunii Sovietice, SUA au văzut Rusia ca pe o putere regională care trebuie ținută sub control financiar-politic și militar. Această poziție anti-rusească, impusă în mod constant, a fost urmată de acțiuni: extinderea spre est a NATO, denunțarea Tratatului ABM, construirea unui scut antirachetă în Polonia (presupus împotriva rachetelor din Iran), războaiele din Irak, Libia și Siria, revoluțiile de culoare etc.

Războiul de agresiune al SUA/NATO împotriva restului Iugoslaviei în 1999, care a încălcat dreptul internațional, ar trebui privit, de asemenea, în acest context.

La sfârșitul primei săptămâni de război, fostul cancelar Helmut Schmidt a declarat fără echivoc: ”Sub controlul SUA, am ignorat dreptul internațional și Carta Națiunilor Unite”7). Iar politologul și cercetătorul american în domeniul războiului, profesorul Daniel Kolko, scria după război: ”Pentru SUA, a fost o chestiune de demonstrație a puterii militare și de extindere a supremației sale în cadrul NATO”8). De la războiul din Iugoslavia, în locul dreptului internațional se aplică ”legea celor puternici”.

Pentru SUA, situația actuală din Europa este una în care ambele părți câștigă din toate punctele de vedere. Euro se depreciază puternic în raport cu dolarul, în timp ce profiturile din vânzările de arme ajung în general în buzunarele complexului militar-industrial american.

În același timp, implementarea documentului de strategie pe termen lung al SUA TRADOC 525.3.1 ”Win in a Complex Word 2020-2040” din 2014 pare să fi început cu succes. Aceasta direcționează forțele americane să acorde prioritate dezmembrării amenințării reprezentate de Rusia și China – un eufemism pentru război.

Surse și note:

1) https://de.wikipedia.org/wiki/36_Strategeme

2) https://uncutnews.ch/wahnsinnige-in-der-ukraine-wie-wird-das-enden/

3) https://www.bild.de/politik/kolumnen/kolumne/kommentar-zur-ukraine-offensive-die-russland-experten-werden-luegen-gestraft-81284582.bild.html

4) https://web.de/magazine/politik/politische-talkshows/maischberger-militaerexperte-haessliches-wort-37291146

5) https://www.tagesschau.de/ausland/europa/armenien-aserbaidschan-russland-tuerkei-iran-101.html

6) https://www.welt.de/politik/ausland/plus241033621/Armenien-und-Aserbaidschan-Putins-neuer-Krieg-Europas-naechstes-Problem.html

7) Schmidt, Helmut, Frankfurter Rundschau, 3/4 aprilie 1999.

8) Kolko, Daniel: Tagesspiegel, 8 mai 1999.