Lungul drum spre războiul din Ucraina

Wolfgang Ischinger, fost ambasador în SUA și președinte al Consiliului de Administrație al Conferinței de Securitate de la Munchen, a publicat articolul ”Problema Germaniei în Ucraina – cea mai mare țară europeană are nevoie de timp pentru a se adapta la o lume nouă și periculoasă”(1) în ”Foreign Affairs”, ziarul intern al CFR, pe 10 august 2022.

Ce eufemism! Este vorba despre pregătirea celui de-al treilea război mondial.

Această ”lume nouă și periculoasă”a fost deja schițată în septembrie 2014 – la doar câteva luni după lovitura de stat din Maidan orchestrată de Occident – în documentul de strategie pe termen lung al SUA, intitulat TRADOC (Training and Doctrine Command) 525-3-1 ”Win in a Complex World 2020-2040”(2). Forțele armate americane au fost instruite acolo să se pregătească pentru reducerea amenințării din partea Rusiei și a Chinei.

Apoi, în februarie 2017, a fost publicat TRADOC 525-2-1 ”Conceptul funcțional al armatei SUA pentru informații 2020-2040”. Acesta se referă la capacitățile și soluțiile sinergice de informații propuse ”pentru a sprijini înțelegerea situațională necesară menită a câștiga într-o lume complexă”. Armata ar trebui să producă lideri și soldați agili, adaptabili, cultivați și inovatori ”care să ofere comandanților și unităților informațiile de care au nevoie pentru a învinge împotriva adversarilor adaptabili ”(3).

Totul se învârte în jurul principiului anglo-saxon ”câștigătorul ia totul”. Totuși, inițiativa va provoca opoziție din partea restului lumii.

Pe 5 septembrie 2019, planul strategic al ”Rand Corporation”(4) a fost prezentat în Camera Reprezentanților din SUA. Sub titlul ”Overextending and Unbalancing Russia”(5) – think tank-ul arată cum poate fi distrusă Rusia în mod deliberat.

Rusia va fi atacată pe flancul său cel mai vulnerabil. Planul este de a impune sancțiuni comerciale și economice, de a înlocui importurile de gaz rusesc din Europa cu gaz natural lichefiat din SUA și de a încuraja protestele interne, defăimând în același timp Rusia pe plan extern. Pe partea militară, SUA ar trebui să investească în principal în bombardiere strategice și rachete cu rază lungă de acțiune îndreptate împotriva Rusiei și să încurajeze țările NATO să își sporească forțele în capacitate antirusească. Noile rachete nucleare cu rază intermediară de acțiune din Europa care vizează Rusia asigură o probabilitate mare de succes. Rusia ar sfârși prin a plăti cel mai mare preț în confruntarea cu SUA.

Pe 8 noiembrie 2021, Comandamentul 56 al artileriei americane a fost reactivat pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece – o unitate majoră a armatei Statelor Unite cu sediul în districtul Mainz-Kastel din orașul Wiesbaden, care se subordona unui general de două stele. Comandantul, generalul-maior Stephen Maranian, a declarat pe 3 noiembrie 2021: ”Reactivarea Comandamentului 56 de artilerie va oferi capacități semnificative de operațiuni multidomeniu pentru forțele americane din Europa și Africa… De asemenea, va permite sincronizarea tirurilor și efectelor comune și multinaționale, precum și angajarea viitoarelor lovituri sol-sol cu rază lungă de acțiune”(6). Pe 10 noiembrie 2021, ziarul britanic ”The Sun” a relatat sub titlul ”Dark Eagle a aterizat”(7) despre o forță nucleară americană reactivată, echipată cu rachete hipersonice cu rază lungă de acțiune „Dark Eagle” în Germania, pentru prima dată de la Războiul Rece.

Un alt aspect al strategiei Rand a fost înarmarea Ucrainei cu scopul de a crește costurile pentru Rusia. Așa cum se aștepta Occidentul, Moscova a răspuns la această strangulare politică, economică și militară prin operațiunea din Ucraina, demarată pe 24 februarie. La două săptămâni după atacul rusesc asupra Ucrainei, istoricul și geopoliticianul italian Manlio Dinucci scria:

”Noi, popoarele Europei, plătim acum pentru asta și vom plăti din ce în ce mai mult dacă vom continua să fim pioni sacrificați în strategia SUA-NATO”(8).

În acest context, articolul lui Ischinger pare a fi un proiect pentru misiunea Germaniei ca forță auxiliară în cadrul marșului victoriei preconizat de Pentagon pentru 2020-2040: Berlinul ar trebui să contribuie la reducerea decalajului tot mai mare cu Sudul global(9) și să ”restabilească credibilitatea ordinii conduse de Occident”. Pentru a profita de oportunități, însă, guvernul german trebuie să depășească aversiunea țării față de utilizarea forței militare și rezistența profundă a acesteia la schimbare”(10).

În ultimii 30 de ani, Occidentul și-a pierdut credibilitatea în rândul unei mari părți a populației lumii din cauza războaielor sale ilegale (Afganistan, Irak, Libia, Siria) și a schimbărilor de regim care încalcă dreptul internațional. Pentru a-și recâștiga credibilitatea, așa-numitul ”Occident valoros” trebuie să renunțe în sfârșit la standardele duble și la împărțirea lumii în ”bine” și ”rău”. Nu există substitut pentru pace! Iar în război, orice altceva nu înseamnă NIMIC! Condiția prealabilă pentru pace este, așa cum ne-a transmis filosoful german Karl Jaspers, adevărul. Astfel, motivele războiului trebuie să fie expuse fără milă, iar profitorii trebuie să fie etichetați. Pentru toate părțile, apropierea de adevăr ar putea deveni astfel un proces dureros.

Războiul din Ucraina durează de peste opt ani: până pe 24 februarie 2020, ca război civil cu aproape 14 000 de morți, și de mai bine de jumătate de an ca război între Rusia și Ucraina. Aici, numărul morților ar fi putut depăși cu mult pragul de o sută de mii.

În loc să vorbim despre război, în situația actuală este important să contracarăm planurile Pentagonului și ale Rand Corporation și să arătăm căile spre pace. În acest sens, o privire retrospectivă neumbrită asupra evenimentelor de pe Maidan va fi indispensabilă.

O privire retrospectivă necesară

În decembrie 2004, ”revoluția portocalie” lansată de Occident a avut un succes destul de mare prin alegerea pro-occidentalului Viktor Iușcenko. Dar în 2010, spre dezamăgirea Occidentului, Viktor Ianukovici a câștigat. După ce reformele din Ucraina nu au fost implementate așa cum se așteptau, responsabilii din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) au fost supuși unei mari presiuni pentru a putea prezenta totuși succesele. Uniunea Europeană planificase semnarea cu succes a acordurilor de asociere cu Ucraina, Moldova și Georgia pentru summitul partenerilor estici (Parteneriatul estic) de la Vilnius din 28-29 noiembrie 2013. Cu toate acestea, de partea rusă au existat temeri că Acordul de asociere ar încălca Tratatul de parteneriat strategic și prietenie dintre Ucraina și Rusia, din 1997. Articolul 13 din tratat prevedea crearea unei zone comune de liber schimb, inclusiv armonizarea juridică. De asemenea, ambele părți se angajaseră să se abțină de la activități care ar putea aduce prejudicii economice celeilalte părți.(11)

Pe 21 noiembrie 2013, Ianukovici a anunțat oficial că nu va semna Acordul de Asociere (nu era vorba de partea economică, ci de cea politico-militară) la Summitul de la Vilnius al Parteneriatului Estic din 28/29 noiembrie 2013.

Potrivit decretului, măsura guvernului a fost luată din ”motive de securitate națională”. (12) Consecințele acordului ar trebui să fie discutate mai întâi de UE și Ucraina împreună cu Rusia.

La o zi după retragerea Ucrainei, pe 22 noiembrie 2013, au început protestele cunoscute astăzi sub numele de Euromaidan(13) .

După multe ezitări și din cauza escaladării conflictelor începând cu 18 februarie 2014 între manifestanți și poliție, soldate cu peste 80 de morți, Uniunea Europeană și-a trimis miniștrii de externe – Frank-Walter Steinmeier, Laurent Fabius și Radoslaw Sikorski – la Kiev pentru negocieri, pe 20 februarie 2014. Aranjamentele au durat doar câteva ore, deoarece o parte a opoziției a anunțat alegeri prezidențiale pentru 25 mai 2014, încălcând Constituția. Ianukovici, temându-se pentru viața sa, a fugit la Rostov-pe-Don, în Rusia, dar nu a demisionat din funcție.(14)

Partea ”politică” a Acordului de asociere a fost semnată de liderii Uniunii Europene în cadrul unui summit UE desfășurat la Bruxelles pe 21 martie 2014. Arseniy Yatsenyuk, prim-ministrul guvernului de tranziție de la acea vreme, a semnat în numele Ucrainei.

La vremea respectivă, fostul cancelar Helmut Schmidt a avut cuvinte dure: a acuzat Bruxelles-ul că se amestecă prea mult în politica mondială. ”Cel mai recent exemplu este încercarea Comisiei Europene de a anexa Ucraina”, a declarat el într-un interviu acordat ziarului ”Bild”. El a spus că a fost, de asemenea, greșit să se încerce anexarea Georgiei. ”Asta este megalomanie, nu avem ce căuta acolo.”(15)

Răsturnarea de la Kiev a fost planificată și pusă în aplicare în mod intenționat de SUA pe termen lung.

Secretarul de stat al lui Obama pentru Europa și Eurasia, Victoria Nuland, declarase în decembrie 2013 membrilor Clubului Național de Presă din Washington că, de la independența Ucrainei, în 1991, SUA au investit peste cinci miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în situații de urgență și în alte chestiuni(16) .

Îîn paralel cu extinderea treptată spre est a NATO și a UE după 1991, inclusiv revoluțiile colorate din 2003/4/5 (Georgia, Ucraina, Kârgâzstan), au fost desfășurate rachete interceptoare chiar la granițele Rusiei.

La numai cinci zile după fuga lui Ianukovici, guvernul interimar condus de Arseni Iațeniuk și-a început activitatea. Una dintre primele sale inițiative a fost o lege pentru eliminarea limbii ruse ca limbă regională. Drept consecință, au demarat proteste din partea populației vorbitoare de limbă rusă din estul Ucrainei și Crimeea. Întrucât Partidul Regiunilor, ales în special în estul Ucrainei, a rămas exclus din guvernul interimar, ucrainenii născuți în Rusia și vorbitori de limbă rusă s-au simțit subreprezentați. Acum mai era doar un mic pas până la războiul civil.

Ucraina, un centru de acaparare a terenurilor și de forță de muncă cu salarii mici la nivel european

Printre obiectivele prioritare ale investițiilor private străine se numără sectorul agricol ucrainean. Reformele agricole cerute de FMI și Banca Mondială au facilitat accesul investitorilor străini la terenurile agricole.(17)

După ce, în 2016, un total de zece corporații multinaționale controlau 2,8 milioane de hectare de terenuri agricole, acum se estimează că acestea ajung la 6 milioane de hectare. Adică aproximativ o cincime din totalul terenurilor arabile din Ucraina(18).

Un moratoriu existent privind vânzările de terenuri a fost suspendat în 2020 de către președintele Selenskyj, spre încântarea Departamentului de Stat al SUA, a Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Băncii Mondiale(19) .

Astfel, companiile străine, cum ar fi companiile de biotehnologie Monsanto, Cargill și DuPont, își extind influența asupra sectorului agricol ucrainean și sunt în curs de preluare a sectoarelor agricole profitabile.(20)

Companii precum Porsche, VW, BMW, furnizorii de automobile Leoni și Schaeffler, precum și Bayer, BASF, Henkel și Ratiopharm profită de pe urma exploatării muncitorilor ucraineni, ceea ce încalcă drepturile omului. Când a fost introdus pentru prima dată un salariu minim legal în Ucraina, în 2015, acesta era de 34 de cenți pe oră. Ulterior a fost majorat: ”în 2017 la 68 de cenți, iar din 2021 a fost de 1,21 euro”. (21)

De la lovitura de stat din Maidan, populația Ucrainei a fost sărăcită sistematic, iar unele părți ale țării au avut de înfruntat suferințe inimaginabile. Traficul de persoane și prostituția sunt în floare. Acest lucru nu a împiedicat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să afirme în emisiunea ”Maybrit Illner” de la ZDF din 19 mai 2020 că este impresionant ”modul în care ne apără valorile cu tot ceea ce au, inclusiv cu viața”(22).

În Ucraina, oamenii își pierd viețile pentru obiectivele geopolitice ale SUA și pentru maximizarea profitului corporațiilor nesățioase – în primul rând, companiile occidentale de armament.

În opinia lui Ischinger, Germania ar trebui să își asume rolul de lider decisiv – nu numai în ceea ce privește Ucraina – într-o perioadă de incertitudine. ”Totuși, pentru a profita de aceste oportunități, guvernul german trebuie să depășească aversiunea țării față de utilizarea forței militare și rezistența profundă a acesteia la schimbare”(23).

Apelul indirect al lui Wolfgang Ischinger de a risca o întrerupere a aprovizionării cu gaze sau chiar un război nuclear pentru a menține ”valorile occidentale” în Ucraina (corupție, trafic de persoane și exploatare) depășește cinismul.

Note:

1) https://www.foreignaffairs.com/germany/germanys-ukraine-problem

2) https://ntrl.ntis.gov/NTRL/dashboard/searchResults/titleDetail/ADA611359.xhtml

3) https://www.hsdl.org/?view&did=799269

4) Rand Corporation, cu sediul în Washington D.C., este un think tank global care dezvoltă soluții la provocările politice.

5) https://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/research_briefs/RB10000/RB10014/RAND_RB10014.pdf; James Dobbins, Raphael S. Cohen, Nathan Chandler, Bryan Frederick, Edward Geist, Paul DeLuca, Forrest E. Morgan, Howard J. Shatz, Brent Williams, Rand Corporation, aprilie 2019.

6) https://www.janes.com/defence-news/news-detail/us-army-reactivates-56th-artillery-command-in-europe

7) https://www.thesun.co.uk/news/16695568/us-nuclear-germany-eagle-hypersonic-missiles-moscow/

8) https://www.voltairenet.org/article216066.html

9) Majoritatea acestor țări se află în Africa, America Latină și de Sud și Asia.

10) https://www.foreignaffairs.com/germany/germanys-ukraine-problemutm_medium=newsletters&utm_source=twofa&utm_campaign=China%E2%80%99s%20New%20Vassal&utm_content=20220812&utm_term=FA%20This%20Week%20-%20112017

11) Stewart Dale: The Russian-Ukrainian Friendship Treaty and the Search for Regional Stability in Eastern Europe, Naval Postgraduate School, Monterey, California 1997.

Europa, Naval Postgraduate School, Monterey, California 1997, http://www.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/a341002.pdf.

12) https://www.deutschlandfunk.de/abkommen-mit-eu-gestoppt-ukraine-rueckt-naeher-an-russland-100.html

13) Protestele au fost denumite după Piața Maidan din centrul Kievului, unde activiștii și-au instalat o tabără.

14) BBC News Europe: Fostul lider ucrainean Viktor Ianukovici promite o ripostă, 24.02.2014,

http://www.bbc.com/news/world-europe-26386946

15) https://www.spiegel.de/politik/ausland/ukraine-krise-helmut-schmidt-wirft-eu-groessenwahn-vor-a-969773.html

16) https://www.zeit.de/2015/20/ukraine-usa-maidan-finanzierung/seite-2?utm_referrer=https%3A%2F%2Fwww.google.com

17) https://www.oaklandinstitute.org/land-grabbing-der-ukraine-westliche-konzerne-übernehmen-kontrolle-über-profitable-agrarbereiche

18) https://report24.news/ukraine-westliche-und-chinesische-konzerne-decken-sich-mit-agrarland-ein/

19) https://www.jungewelt.de/loginFailed.php?ref=/artikel/376519.bodenreform-ukraine-die-neuen-kulaken.html

20) https://www.oaklandinstitute.org/land-grabbing-der-ukraine-westliche-konzerne-übernehmen-kontrolle-über-profitable-agrarbereiche

21) https://www.nachdenkseiten.de/upload/podcast/220721_Unsere_europaeischen_Werte_1_21_Euro_Mindestlohn_in_der_Ukraine_NDS.mp3

22) https://germany.representation.ec.europa.eu/news/eu-kommissionsprasidentin-von-der-leyen-ukraine-verteidigt-beeindruckend-unsere-werte-2022-05-20_de

23) https://www.foreignaffairs.com/germany/germanys-ukraine-problem