Un articol de Michael Nevradakis pentru publicația The Defender

La doar câteva luni de la declanșarea pandemiei COVID-19 – și cu aproape doi ani înainte ca oficialii din domeniul sănătății la nivel mondial să avertizeze cu privire la o criză de penurie de alimente – Fundația Rockefeller a publicat un raport în care prezicea criza și oferea soluții. Inclusiv ”achiziționarea online de alimente”.

Într-un raport publicat la 28 iulie 2020, ”Reset the Table: Meeting the Moment to Transform the U.S. Food System”, fundația a descris ”o criză a foametei și a nutriției… cum nu a mai văzut această țară de generații”.

Autorii au dat vina pe COVID-19.

Raportul a concluzionat că această criză va trebui abordată nu prin consolidarea securității alimentare pentru cei mai vulnerabili, ci prin restructurarea întregului sistem alimentar și a lanțului de aprovizionare asociat – cu alte cuvinte, va trebui să ”resetăm totul”.

Fundația Rockefeller a făcut apel la această ”resetare” a sistemului alimentar la mai puțin de două luni după ce Forumul Economic Mondial (WEF), pe 3 iunie 2020, și-a dezvăluit viziunea pentru ”Marea Resetare”.

Unii dintre cei care au contribuit la raportul Fundației Rockefeller sunt membri ai WEF; câțiva dintre aceștia, alături de alți susținători ai ”resetării în domeniul alimentar”, au, de asemenea, legături cu entități care promovează pașapoartele sanitare și sistemele de identificare digitală.

Fundația Rockefeller: sunt necesare ”schimbări la nivelul politicilor, practicilor și normelor”

WEF descrie Fundația Rockefeller ca fiind o organizație filantropică ”orientată spre știință” care ”urmărește să inspire și să încurajeze un impact uman la scară largă ce promovează bunăstarea umanității din întreaga lume”. Mai mult, ”avansează noile frontiere ale științei, datelor, politicilor și inovației pentru a rezolva provocările globale legate de sănătate, hrană, putere și mobilitate economică”.

În prefața raportului său „Reset the Table” pentru anul 2020, președintele fundației, Dr. Rajiv J. Shah, fost administrator al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), afirmă:

America se confruntă cu o criză a foametei și a nutriției cum nu s-a mai văzut în această țară de generații.

În multe privințe, Covid-19 a dat în clocot problemele care mocneau de mult timp și care afectează sistemul alimentar american. Ceea ce a început ca o criză de sănătate publică a alimentat o criză economică, lăsând 33 la sută dintre familii în imposibilitatea de a-și permite cantitatea sau calitatea alimentelor dorite.

Închiderile de școli pun 30 de milioane de elevi în pericol de a pierde mesele de care au nevoie pentru a învăța și a se dezvolta.

Raportul nu a explicat cum a putut Fundația Rockefeller să afle despre această criză alimentară la doar câteva luni după ce pandemia s-a instalat – fiind elaborat în urma unor ”discuții prin videoconferință în mai și iunie 2020”.

De asemenea, raportul nu a oferit nicio perspectivă asupra rolului pe care măsurile de contracarare a pandemiei, cum ar fi închiderile – susținute de fundație împreună cu WEF – le-au jucat în contribuția la criza alimentară.

În raportul său, Fundația Rockefeller propune o serie de soluții, derivate din ”dialoguri cu peste 100 de experți și practicieni”.

Una dintre recomandări solicită trecerea de la ”concentrarea pe maximizarea profiturilor acționarilor” la ”un sistem mai echitabil, axat pe profituri și beneficii corecte pentru toate părțile interesate – construind o prosperitate mai echitabilă de-a lungul întregului lanț de aprovizionare”.

Aceasta poate părea o idee bună, până când ne gândim că ”părțile interesate” se referă în acest caz la ”capitalismul părților interesate” – un concept promovat intens de aceleași mari corporații beneficiare ale sistemului capitalist al acționarilor.

WEF promovează, de asemenea, intens ”capitalismul părților interesate”, definindu-l ca fiind ”o formă de capitalism în care companiile caută să creeze valoare pe termen lung ținând cont de nevoile tuturor părților interesate și ale societății în general”.

Pentru o punere în context, fascismul economic, așa cum a fost personificat de regimurile Germaniei naziste și Italiei fasciste, cuprindea ”parteneriate” impuse de guvern între întreprinderi, guvern și sindicate, organizate de un sistem de ”camere economice” regionale, precum și o filozofie în care ”binele comun primează în fața binelui privat”.

Este, desigur, neclar cum sunt determinate ”nevoile [societății] în general” – sau de către cine.

Raportul Fundației Rockefeller declară: ”Succesul va necesita numeroase schimbări la nivelul politicilor, practicilor și normelor”.

Ce presupune un astfel de „succes”? Raportul numește trei obiective principale:

   1. Colectarea și digitizarea datelor: Raportul solicită ”trecerea la înscrierea online, cumpărarea online de alimente, cumpărarea directă de la fermă la consumator, telemedicină, teleconsultanță, precum și [accesul în bandă largă care este esențial pentru] educație, finanțe și ocuparea forței de muncă”.

Raportul descrie lipsa accesului universal la bandă largă în acest context ca fiind ”un decalaj fundamental de reziliență și echitate”.

   2. ”Părțile interesate” care lucrează împreună cu scopul de a forma o ”mișcare de advocacy colaborativă”.

   3. ”Modificări ale politicilor, practicilor și normelor”, despre care raportul spune că ar fi ”numeroase”.

Aceste obiective, îmbrăcate într-un limbaj ”incluziv”, sunt descrise în continuare în raport ca fiind benefice pentru sănătatea umană, asigurând ”diete sănătoase și protectoare” care ”vor permite americanilor să prospere și vor reduce costurile sufocante ale națiunii noastre în domeniul sănătății”.

Raportul merge până la a descrie acest lucru ca fiind o ”moștenire” a COVID-19, prevăzând chiar că medicii vor ”prescrie” produse pentru pacienți.

Potrivit raportului:

Una dintre moștenirile Covid-19 ar trebui să fie momentul în care americanii au realizat necesitatea de a trata alimentele nutritive ca parte a îngrijirii sănătății, atât pentru rolul său în prevenirea, cât și în tratarea bolilor.

Prin integrarea alimentelor sănătoase în sistemul de sănătate, medicii ar putea prescrie produse la fel de ușor ca și produsele farmaceutice și ar putea reduce utilizarea serviciilor de sănătate costisitoare care sunt adesea necesare din cauza insecurității nutriționale.

Dar, după cum a subliniat Dr. Joseph Mercola, în ciuda acestui pretins accent pus pe alimente sănătoase și nutritive, cuvintele ”organic”, ”natural” și ”hrănit cu iarbă” nu apar în raport.

Ceea ce apare este sintagma ”proteine alternative””, în acest caz referindu-se la proteinele derivate din consumul de insecte – un alt concept promovat de WEF.

În 2021, de exemplu, WEF a publicat un raport intitulat ”De ce trebuie să acordăm insectelor rolul pe care îl merită în sistemele noastre alimentare”, sugerând că ”creșterea insectelor pentru alimente și hrană necesară animalelor ar putea oferi o soluție ecologică la criza alimentară iminentă [sublinierea noastră]”.

Încă o dată, este prognozată o ”criză alimentară iminentă”, ceea ce îi poate determina pe unii să se întrebe cum de entități precum Fundația Rockefeller și WEF știau ce se va întâmpla.

După cum a declarat dr. Mercola:

COVID a fost declarată pandemie la 11 martie 2020, astfel încât, până la momentul publicării acestui raport Rockefeller, pandemia exista doar de patru luni și, deși anumite grupuri de risc ridicat au experimentat insecuritatea alimentară, cum ar fi copiii a căror masă principală este un prânz la școală, penuria alimentară pe scară largă, în termeni de rafturi goale, nu era larg răspândită sau deosebit de gravă în SUA.

Se pare că nimic nu scapă minților profetice ale autoproclamatelor creatoare ale viitorului. Aceștia prevăd cu acuratețe „dezastrele naturale” și prezic „acte ale lui Dumnezeu” întâmplătoare. Ei știu totul înainte de a se întâmpla.

Poate că ei sunt cu adevărat profeți. Sau, poate că nu fac decât să descrie rezultatele inevitabile ale propriilor lor acțiuni.

Mercola sugerează că astfel de crize sunt inevitabile pentru că fac parte dintr-un ”plan intenționat” al acelorași actori.

Uimitoarele ”previziuni” ale Fundației Rockefeller cu privire la crizele viitoare și legăturile sale cu Big Tech și Big Pharma

Dând crezare opiniei lui Mercola, Fundația Rockefeller, WEF și alte entități au prezis cu acuratețe un număr remarcabil de crize care apoi s-au produs.

De exemplu, Evenimentul 201, desfășurat în octombrie 2019 și co-organizat de Fundația Rockefeller, a ”prezis” cu exactitate izbucnirea unei pandemii de coronavirus. În mod similar, Inițiativa privind amenințarea nucleară (NTI), a co-organizat în martie 2021 o ”simulare” și a prezis izbucnirea la nivel mondial a variolei maimuțelor, începând cu data de 15 mai 2022. Ceea ce s-a și întâmplat. Simularea a primit subvenții în valoare de 1,25 milioane de dolari de la Fundația Rockefeller începând cu ianuarie 2021.

La rândul său, celălalt co-organizator al ”simulării” legată de variola maimuței, Conferința de Securitate de la München, a organizat în mai 2022 o masă rotundă cu Fundația Rockefeller pe tema ”Cooperarea transatlantică în domeniul securității alimentare”.

Printre sugestiile rezultate în urma acestei mese rotunde se numără ”concentrarea asupra transformării sistemului alimentar global și asupra creșterii rezistenței acestuia la șocurile viitoare, cu măsuri luate acum și pe termen lung”.

Fundația Rockefeller este, de asemenea, partener și membru al consiliului de administrație și donator al GAVI: The Vaccine Alliance – alături de WEF, Fundația Bill & Melinda Gates și Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, care a găzduit Evenimentul 201.

După cum a relatat anterior The Defender, Alianța GAVI proclamă misiunea de a ”salva vieți și de a proteja sănătatea oamenilor” și afirmă că ”ajută la vaccinarea a aproape jumătate din copiii din lume împotriva bolilor infecțioase mortale sau cu impact grav asupra sănătății”.

GAVI este, de asemenea, partener principal al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Alianța GAVI – și Fundația Rockefeller – colaborează, totodată, îndeaproape cu Alianța ID2020. Înființată în 2016, ID2020 susține că militează în favoarea ”abordărilor etice și de protecție a vieții private în ceea ce privește identificarea digitală”, adăugând că ”a face identificarea digitală corect înseamnă a proteja libertățile civile”.

După cum a raportat anterior The Defender, printre partenerii fondatori ai ID2020 se numără Fundația Rockefeller, GAVI, UNICEF, Microsoft, Fundația Bill & Melinda Gates și Banca Mondială, în timp ce printre partenerii generali ai ID2020 se numără Facebook și Mastercard. În ultimii doi ani, Fundația Rockefeller și entități precum ID2020 și WEF s-au implicat îndeaproape în promovarea ”pașapoartelor digitale pentru vaccinuri”.

De exemplu, pe 9 iulie 2020, Commons Project, la rândul său fondat de Fundația Rockefeller, a lansat ”un efort global pentru a construi o modalitate sigură și verificabilă prin care călătorii să își împărtășească statutul COVID-19” – adică un pașaport de vaccinare. Proiectul Commons a stat, de asemenea, în spatele dezvoltării CommonPass, o altă inițiativă de dezvoltare a unui pașaport sanitar în tandem cu WEF.

La rândul său, Good Health Pass a fost lansat de ID2020, ca parte a unei colaborări între Mastercard, Camera Internațională de Comerț și WEF. Acesta a fost susținut de fostul premier britanic Tony Blair, în prezent președinte executiv al Tony Blair Institute for Global Change. Printre ceilalți membri ai Good Health Pass Collaborative se numără Accenture, Deloitte și IBM – ultimul a dezvoltat sistemul de pașapoarte pentru vaccinuri ”Excelsior Pass” din New York.

Fundația Rockefeller, împreună cu Fundația Bill & Melinda Gates, a finanțat, de asemenea, un document emis de OMS pe 27 august 2021, intitulat ”Documentația digitală a certificatelor COVID-19: Starea de vaccinare”.

Și, într-o altă ”predicție” remarcabiă, Fundația Rockefeller a publicat în 2010 un raport – ”Scenarii pentru viitorul tehnologiei și al dezvoltării internaționale”. Unul dintre aceste scenarii ipotetice a fost ”Lock Step” – descris ca fiind ”[o] lume cu un control guvernamental mai strict de sus în jos și o conducere mai autoritară, cu o inovație limitată și o respingere tot mai mare din partea cetățenilor”.

Descrierea scenariului ”Lock Step” continuă cu următoarele afirmații:

”Inovarea tehnologică în Lock Step este în mare parte condusă de guvern și se concentrează pe probleme de securitate națională și de sănătate și siguranță.

Majoritatea îmbunătățirilor tehnologice sunt create de și pentru țările dezvoltate, modelate de dubla dorință a guvernelor de a-și controla și monitoriza cetățenii.”

Acest scenariu a prezis, de asemenea, ambalaje alimentare ”mai inteligente”:

”În urma spaimelor provocate de pandemii, ambalajele mai inteligente pentru alimente și băuturi sunt aplicate mai întâi de marile companii și producători într-un mediu business-to-business, iar apoi sunt adoptate pentru produse individuale și consumatori.”

Mai mult, scenariul Lock Step a prezis în mod remarcabil că China se va descurca mai bine decât majoritatea țărilor în cazul unei pandemii ipotetice, datorită măsurilor severe pe care le va pune în aplicare:

”Cu toate acestea, câteva țări s-au descurcat mai bine – China, în special.

Impunerea și aplicarea rapidă de către guvernul chinez a carantinei obligatorii pentru toți cetățenii, precum și închiderea instantanee și aproape ermetică a tuturor frontierelor, a salvat milioane de vieți, oprind răspândirea virusului mult mai devreme decât în alte țări și permițând o recuperare post-pandemică mai rapidă.”

Implicarea Fundației Rockefeller în domeniul sănătății publice nu este nouă.

În urmă cu mai bine de un secol, fundația a promovat puternic ”medicina științifică” și a formalizat practica medicală bazată pe modelul european la scară globală, în detrimentul homeopatiei și al altor remedii tradiționale și naturale.

Activitățile ”filantropice” ale fundației au fost descrise drept ”colonialism de facto în țări precum China și Filipine”.

Mai mult, fundația a contribuit la apariția primelor entități de sănătate publică la nivel mondial, Comisia Internațională de Sănătate (1913-1916) și Consiliul Internațional de Sănătate (1916-1927).

De asemenea, a contribuit la finanțarea primelor programe de sănătate publică la universități precum Harvard și Johns Hopkins – care găzduiește astăzi Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg.