Am aflat, în exclusivitate, cine va câștiga Eurovision 2021: bisexuală, simpatizantă BLM și activistă de mediu

Notă: Acest articol a fost publicat de Agenția Mediafax pe 30 martie 2021. Ulterior, a ”dispărut” subit, într-o noapte foarte agitată de noiembrie 2021, împreună cu alte 300 de comentarii și analize.

Belarus, țara cu 9,5 milioane de locuitori care în mod miraculos a trecut cu bine prin pandemie fără lockdown-uri și restricții, a primit o lovitură de unde se aștepta mai puțin. Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), o organizație teoretic complet independentă de Bruxelles, a decis ca bielorușii să nu participe la concursul Eurovision 2021.

Prima melodie trimisă de trupa Galasy ZMesta a fost respinsă de EBU la începutul lunii martie, pe motiv de politizare a competiției. Intitulată ”Te voi învăța”, piesa avea versuri precum ”Te voi învăța cum să dansezi în ton (cu regulile – n.r.)”. Opoziția de la Minsk a reclamat că mesajul membrilor trupei Galasy ZMesta (considerați simpatizanți ai actualului regim) răzbătea destul de străveziu, cu trimitere directă la mișcările de protest împotriva liderului autoritar Alexander Lukașenko. Așa că cenzorii Eurovisionului  nu s-au străduit prea mult să găsească și alte argumente. A fost suficient ca Opoziția bielorusă cu simpatii pro-Bruxelles să protesteze vehement la sediul EBU din Geneva.

Rugați să trimită o altă piesă, băieții de la Galasy ZMesta s-au conformat, însă inutil. Fără a intra în detalii legate de cea de-a doua înregistrare, oficialii EBU au respins-o rapid, cu precizarea că nu ar fi eligibilă: ”Din păcate, Belarusul nu va participa la cel de-al 65-lea concurs Eurovision”.

Organizatorii bieloruși ai selecției Eurovision la nivel național spun că decizia EBU de a-i descalifica ar fi motivată politic. De altfel, liderul formației Galasy ZMesta, Dmitri Butakov, a declarat televiziunii de stat din Belarus că  pregătise alte două melodii pentru concurs, inclusiv una despre… iepurași. ”Europei îi este teamă să permită o melodie despre iepuri – aceasta este rușinea finală și absolută”, acuză oficialii de la Minsk.

Substratul politic pare a fi evident. Potrivit mass-media, repertoriul formației bieloruse include melodii care ridiculizează Uniunea Europeană. În plus membrii formației au participat la mitinguri pro-guvernamentale în sprijinul președintelui Lukașenko.

Din păcate cenzorii de la EBU lucrează cu dublă măsură atunci când decid ce piese (și implicit ce țări) pot participa la Eurovision. De pildă în 2009, după ce Rusia și Georgia s-au înfruntat în conflictul armat din Osetia de Sud, ultimii au propus o piesă cu refrenul ”We Don’t Wanna Put In”, un mesaj fără perdea la adresa președintelui de la Kremlin. Respinși inițial, georgienii au refuzat să vină cu o alternativă, așa că au fost descalificați. Nu același lucru s-a întâmplat cu Armenia în 2015. Oficialii EBU au permis Armeniei să participe la Eurovision cu piesa ”Faceți umbră”, pentru a marca centenarul masacrului a 1,5 milioane de armeni – eveniment recunoscut drept genocid de Statele Unite, în pofida protestelor vehemente ale unor țări ca Turcia sau Azerbaidjan.

Au existat și alte decizii controversate de-a lungul anilor. Unii critici au taxat, spre exemplu, politica de promovare asiduă a minorităților LGBT. Ne amintim de succesul neașteptat al transgenderului Dana Internațional (Israel) la ediția Eurovision din 1998, urmat în 2014 de lovitura de grație a travestitului Conchita Wurst (Austria). De altfel steagurile curcubeu sunt fluturate adesea în public, iar unele țări gazdă văd concursul ca pe o excelentă oportunitate de propagandă LGBT. Cu prilejul ediției desfășurate la Viena, municipalitatea a instituit în oraș semafoare speciale pentru cupluri de același sex. „Aspirația de a depăși diferențele dintre noi a fost o parte esențială a concursului și a devenit mai relevantă acum ca niciodată. Rețeaua este mândră nu numai de realizările muzicale ale Eurovision, ci și de promovarea diversității și înțelegerii culturale”, a explicat Dave Goodman, ofițer de presă în cadrul EBU.

Cu doar trei excepții (Luminița Anghel, Mihai Trăistariu și Paula Seling), din 1993 încoace România nu a rupt gura târgului la Eurovision, nici în plan artistic, nici prin intermediul unor eventuale scandaluri cu tentă politică. După ce anul trecut am luat o pauză din cauza pandemiei, pe 18 mai 2021 vom merge la Rotterdam cu piesa ”Amnesia”, interpretată de Roxen. La casele de pariuri Roxen are șansa a noua, cu o cotă de 21.00, în timp ce reprezentanții Islandei sunt văzuți cu prima șansă, cu o cotă de 7.00.

Revenind la restricțiile impuse de organizatori, reprezentanții din Belarus invocă o cenzură lipsită de fundament. Practic bielorușii au folosit niște așa-zise ”șopârle” în versurile melodiilor refuzate de EBU, metafore subtile ce puteau fi interpretate doar de către cunoscătorii fenomenului, mai puțin de masele largi de telespectatori din Franța, Suedia sau România. Filtrarea exagerată a actului artistic amintește de regimurile totalitare din Europa de Est, în care toate manifestările culturale erau supuse unui control rigid din partea Securității. Orice mică deviere de la linia propagandei oficiale de partid risca să se transforme într-o adevărată tragedie pentru autorii derapajului.

Astăzi riscul de a înfunda pușcăria în calitate de ”disident” a dispărut. A rămas doar posibilitatea de a cânta la bec în urma deciziei cenzorilor EBA de a respinge melodia propusă, pe baza unor criterii false, forțate, scoase din joben.  

Piesa ”Amnesia” cântată de Roxen sună bine, însă va fi foarte dificil să ajungem iarăși pe podium și, eventual, să punem mâna pe marele trofeu. Lipsesc mai multe ingrediente. Poate dacă melodia ar fi vorbit despre vaccinarea anti-Covid, încălzirea globală, rasism și carnea de vită sută la sută sintetică, alte șanse am fi avut pe scena de la Rotterdam. Ca să nu mai spunem cu ce avantaj uriaș am fi pornit încă din start, cu condiția ca Roxen să fi fost bisexuală. Sau măcar non-binară, că tot e la modă.