5.8 C
București
sâmbătă, 10 decembrie 2022

Cum l-au executat pe Dragnea americanii de la FBI, printr-un parteneriat strategic cu Klaus Iohannis

Notă: Acest articol a fost publicat de Agenția Mediafax pe 22 mai 2021. Ulterior, a ”dispărut” subit, într-o noapte foarte agitată de noiembrie 2021, împreună cu alte 300 de comentarii și analize.

Mass-media a scris tomuri întregi despre conexiunea Dragnea-TelDrum și modul în care fostul șef al Camerei Deputaților și-a strâns averea. Deși în septembrie 2018 un țăran din Teleorman a descoperit pe câmp celebra valiză plină de documente presupus compromițătoare, cuplul de forță DNA-SRI nu a reușit să-l aducă pe Dragnea în fața instanței cu mari fapte de corupție. Lovitura TelDrum a fost doar una de imagine. Drept urmare, Justiția s-a văzut nevoită să scoată din joben infracțiuni de mult mai mică anvergură, însă suficient de bine mediatizate încât să-l îngroape definitiv pe președintele PSD.

În Dosarul Referendumului condamnarea la doi ani cu suspendare (din 24 aprilie 2016) nu a surprins pe nimeni. Ne aflam în plină luptă anticorupție. O pedeapsă cu executare ar fi fost considerată un abuz, iar achitarea ar fi echivalat cu un grav afront la adresa echipei de aur Kovesi-Coldea. Potrivit procurorilor anticorupție, Dragnea ar fi folosit zece metode pentru fraudarea votului, inclusiv falsificarea de semnături. După doar trei luni, pe 15 iulie 2016, același politician avea să fie trimis în judecată în dosarul de angajări fictive de la Protecția Copilului Teleorman. Acuzațiile erau de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, cu un prejudiciu de 108.612 lei (circa 24.000 de euro, ulterior recuperați integral).

Așadar, la mijlocul anului 2016, cuplul DNA-SRI nu reușise să strângă probe palpabile pentru a dovedi grave acte de corupție (în concordanță cu averea afișată de Dragnea și imaginea de mega-mafiot schițată de presă), în schimb obținuse condamnarea cu suspendare într-un prim dosar și trimiterea în judecată în cel de-al doilea dosar. Ambele cu argumente destul de ”subțiri”, în ciuda multiplelor mijloace aflate la îndemâna anchetatorilor: interceptări telefonice și ambientale, filaje, agenți sub acoperire, delațiuni, șantaje ș.a.m.d.

Să stabilim puțin și contextul. În aprilie 2013, Liviu Dragnea era ales președinte executiv al PSD. La finele aceluiași an organiza pomana porcului la vila SRI, împreună cu Kovesi, Coldea și Ghiță, pe vremea cabinetului Ponta. Iar în octombrie 2015 prelua funcția supremă în cadrul partidului. De subliniat că primele probleme de natură penală apăruseră încă din septembrie 2012, când Dragnea fusese pus sub acuzare în Dosarul Referendumului (în urma unor presupuse presiuni din partea președintelui Traian Băsescu).

Însă adevăratele lupte pe frontul Justiției au început să se dea odată ce Klaus Iohannis a decretat, din balconul de la Cotroceni, că ”ciuma roșie” (dirijată de Dragnea) este principalul dușman al țării. În opoziție cu discursul pro-european și pro-american ”fără rezerve” al președintelui Iohannis (văzut de mulți drept excesiv de servil față de Bruxelles și Washington), șeful PSD a marșat pe apărarea intereselor naționale, cu trimiteri dese la dublul standard practicat în Uniunea Europeană, la evaziunea fiscală tolerată de ani buni (în cazul multinaționalelor), la familia tradițională și la rolul Bisericii în societate. Deși definit drept partid de stânga, PSD-ul lui Dragnea a avut mai degrabă un discurs populist, de dreapta, în aceeași linie cu partidele aflate la putere în Ungaria și Polonia. Însă atitudinea de răzvrătit în raport cu politicile oficiale de la Washington și Bruxelles avea să-l coste foarte scump pe liderul PSD.    

Prima rază de lumină a venit odată cu alegerea lui Donald Trump la Casa Albă. Dragnea a sperat că Trump (spre deosebire de Obama) va înțelege importanța poziției de ”disident” în cadrul UE și, în baza parteneriatului strategic româno-american (și a avantajelor ce decurg din contractele cu specific militar), îi va sugera lui Iohannis să închidă dosarele coordonate de cuplul DNA-SRI. 

Doar că președintele Iohannis avea la dispoziție cam toate pârghiile. Inclusiv cele de negociere cu Trump. Plus perspectiva frumoasă ca PNL să preia majoritatea în Parlament.

Cel mai probabil e că Liviu Dragnea și-a supraevaluat șansele de reușită. Culmea, încercările de a-și salva pielea l-au îngropat și mai tare, cu aportul agenților FBI și a unor procurori DNA dispuși să forțeze nota.

Pe 19 ianuarie 2017, șeful PSD sublinia pe pagina de Facebook: ”Aseară am avut onoarea de a participa, împreună cu premierul Sorin Grindeanu, la o cină în format restrâns alături de Președintele ales al Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump. I-am transmis președintelui dorința noastră de a duce parteneriatul strategic dintre #România și #SUA la un alt nivel. Președintele Donald Trump mi-a răspuns: „We will make it happen! Romania is important for us!” A fost un dialog cald și deschis”.

Atmosfera călduroasă s-a dovedit a fi total insuficientă. După aproape cinci ani de investigații în parteneriat cu FBI, procurorii DNA au stabilit (din corespondența electronică purtată de cei care au intermediat vizita în Statele Unite) că Liviu Dragnea ar fi urmat să le ofere americanilor contracte anuale de 3,5 miliarde de dolari, în afaceri legate de fondul suveran, dezvoltarea infrastructurii și în mod special achiziții în domeniul militar.

Fostul președinte al PSD ar fi ajuns la instalarea lui Trump în locul președintelui Congo (retras în ultimul moment), la invitația omului de afaceri Eliot Broidy. Procurorii susțin că Dragnea s-ar face vinovat de trafic de influență și obținerea de foloase necuvenite (adică cei 250.000 de dolari cheltuiți pentru vizita în Statele Unite și decontați de PSD!). Cu alte cuvinte ar fi acționat în nume personal, ca să scape basma curată în Justiție, și mai puțin în interesul României. Asta deși faptele spun altceva. Miliardele de dolari promise de Dragnea pentru achiziție de tehnică militară ar fi reprezentat contribuția de necontestat a României la bunul mers al parteneriatului strategic. Dovadă că ele au fost achitate ulterior, de către regimul Iohannis.

Pe 10 iunie 2017, la interval de șase luni de la data vizitei în SUA, Liviu Dragnea făcea încă un pas în ideea de a-și atrage sprijinul administrației Trump, prin alocarea a 2% din PIB pentru bugetul Apărării (vezi postarea din 17 ianuarie). ”Salut faptul că parteneriatul strategic dintre #România și Statele Unite se întărește! Iată cum consensul național privind alocarea celor 2% din PIB pentru #Apărare a dus la rezultate concrete. Sper ca parteneriatul strategic cu #SUA să aibă efecte și în plan economic”, scria Dragnea pe Facebook după votul din Parlament, cu un mic reproș legat de aportul minor al Statelor Unite în cadrul parteneriatului. 

În traducere liberă, eu mi-am îndeplinit promisiunea cu brio. Acum a venit și rândul vostru.

Patru luni mai târziu, șeful PSD iniția demersuri pe lângă o firmă de lobby americană pentru a se întâlni cu vicepreședintele Mike Pence. Compania lui Alan Madison, plătită cu 100.000 de dolari, nu a reușit să obțină întâlnirea cu Mike Pence, ci doar cu staff-ul acestuia. Procurorii au stabilit că Madison ar fi falsificat invitația pentru Dragnea, iar FBI a intrat imediat pe fir. Așa că șeful PSD nu a mai primit viză de la ambasada americană, iar deplasarea la Washington a fost anulată.

Investigațiile FBI legate de acțiunile de lobby (suspectate de a fi ilegale) i-au răpit lui Dragnea ultima speranță în relația cu Casa Albă. Un an mai târziu, pe 10 august 2018, avea loc mitingul de protest anti-PSD dispersat brutal de Jandarmerie. Apoi, după încă un an, pe 27 mai 2019, șeful PSD ajungea în închisoare, în urma unei condamnări de 3 ani și 6 luni în dosarul angajărilor fictive. Administrația Trump obținuse între timp cam tot ce ar fi vrut din partea președintelui Iohannis (inclusiv cu sprijinul parlamentarilor PSD!) și oferise la schimb cale liberă pentru mazilirea lui Dragnea, apariția ”guvernului meu” și a ”parlamentului meu”.

Se întrevedeau clar zorii unei guvernări PNL.

Ca să-și plătească datoria față de Iohannis cu vârf și îndesat, pe 5 septembrie 2019, cu doar două luni înainte de alegerile prezidențiale din România, Departamentul de Stat american arăta negru pe alb cu cine ar trebui să voteze românii: ”Secretarul de stat Michael R. Pompeo îl desemnează în mod public pe fostul președinte al Camerei Deputaților a României, Liviu Nicolae Dragnea, drept persoană cu interdicție de a intra pe teritoriul SUA, din cauza implicării sale în acte semnificative de corupție. (…) Acțiunea de astăzi trimite un semnal puternic că Statele Unite sunt angajate să lupte împotriva corupției și să sprijine statul de drept în România”. Dintr-un exces de zel greu de înțeles, interdicția îi viza inclusiv pe cei doi copii ai lui Dragnea.

Cumva, administrația Trump a calculat foarte pragmatic relația cu România, presată fiind și de investigațiile FBI demarate în 2017. Americanii au prevăzut prăbușirea PSD, i-au dat o mână de ajutor lui Iohannis în lupta electorală și au primit drept răsplată zeci de miliarde de dolari.

Se pare că FBI (o instituție de forță considerată de Trump ca fiind apropiată Partidului Democrat) a avut un oarecare merit în prăbușirea lui Dragnea și implicit a PSD. Nimic anormal, dacă ne uităm la cum s-au mișcat anchetatorii FBI în dosarul legat de fraudarea ultimelor alegeri prezidențiale din Statele Unite.

Cum puteți sprijini proiectul Patrioților

Platforma Opozitia.net depinde exclusiv de donațiile Patrioților. Ea va exista cât timp VOI veți considera că are sens să existe. Fiecare donație, cât de mică, ne aduce mai aproape de Libertatea de altădată. Ne ajută să avem o voce din ce în ce mai puternică. Ne ajută să rezistăm în fața ofensivei nemaintâlnite din partea Globaliștilor fără niciun Dumnezeu.

Donează prin

Donează prin Transfer Bancar:

Conturi ING BANK
RO70INGB0000999906930786 (RON)
RO65INGB0000999911989038 (EUR - SWIFT INGBROBU)

Titular Adrian Onciu

Donează prin Revolut

Tel: 0791.287.318 --- @adrian6j60

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi articole