36.4 C
București
vineri, 1 iulie 2022

Concluzii după o lună de război în Ucraina

Un articol scris de generalul francez Jean Bernard Pinatel, vicepreședinte al Think Tank-ului Geopragma, autor al cărții ”Istoria islamului radical și a celor care îl folosesc” (2017). Textul a apărut pe 4 aprilie 2022, pe site-ul geopragma.fr

Think Tank-ul francez GEOPRAGMA își propune să reunească experți și analiști în geopolitică și geostrategie care împărtășesc o linie de gândire structurată în jurul următoarelor teme:

    Apărarea intereselor naționale, înțelese în sensul cel mai larg, și a valorilor noastre civilizaționale;

    Refondarea unei politici externe și de apărare independente și coerente, bazate pe o profunzime strategică redescoperită în gândire și acțiune și care să permită protejarea intereselor noastre de securitate internă;

    Refuzul oricărei abordări ideologice a relațiilor internaționale;

    Promovarea unui nou leadership francez la nivel european și a unei influențe reînnoite a țării noastre pe scena internațională.

…………………………

În primul paragraf al memoriilor mele pentru familia și prietenii mei, am scris în 2020: ”Următorii cincizeci de ani vor fi decisivi pentru planetă din punct de vedere ecologic, geopolitic și civilizațional. Aceste provocări sunt legate între ele. Din nefericire, nu vom putea face față provocării ecologice dacă, pe de o parte, lumea cheltuiește resurse imense pentru cursa înarmărilor și revine la confruntarea militară a puterilor din secolul XX, care a dus la 70 de milioane de morți pe continentul nostru. Iar pe de altă parte, operează cu legi și practici sociale care existau în anul 1000. Europa, unde conștiința ecologică este cea mai puternică și unde au avut loc două războaie ucigașe în secolul trecut, trebuie să devină farul lumii în acest domeniu. Umanitatea nu poate permite ca un război civil să se instaleze pentru că nu am fost capabili să facem față la timp provocării civilizaționale reprezentate de islamul radical, chiar în momentul în care trebuie luate atâtea decizii pentru a asigura viitorul umanității. Europenii nu pot nici să stea cu mâinile în sân și să asiste la actuala cursă a înarmării dintre Statele Unite și China în căutarea supremației letale. Și orice s-ar întâmpla, trebuie să evităm o situație în care Statele Unite să adauge un al doilea front în Europa la Pacific, câmpul de luptă desemnat al confruntării sino-americane. Acesta este riscul inacceptabil pe care îl creăm prin încurajarea provocărilor americane și ale NATO față de Rusia. Ei forțează această mare țară să nu aibă altă alegere strategică decât să se alăture taberei chineze. Acceptăm astfel să ne pierdem autonomia strategică și să ne alăturăm de facto taberei anglo-saxone, cu riscul de a fi antrenați într-un al treilea război mondial împotriva voinței noastre”.

Din păcate, războiul din Ucraina îmi justifică temerile. Sunt deosebit de supărat pe liderii europeni și, din nefericire, pe ultimii trei președinți ai Republicii Franceze care s-au comportat ca niște vasali zeloși ai Washingtonului, în detrimentul intereselor europene și al viitorului umanității.

Dar, așa cum scria Louis-Philippe de Ségur [1]: ”trebuie să privim trecutul fără regrete, prezentul fără slăbiciuni și viitorul fără iluzii”. Prin urmare, scopul acestei analize este de a face bilanțul operațiunilor militare din Ucraina, al consecințelor economice ale sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și al noii situații geopolitice globale astfel create.

Operațiunile militare actuale și consecințele pentru Rusia și Europa

Pe frontul militar

Noi visăm că Putin este amenințat din interior, mai ales de pierderile pe care rezistența eroică a soldaților ucraineni le-ar fi provocat Rusiei. Chiar dacă se va dovedi că, în prima lună, rușii au pierdut 10.000 de oameni [2], cifră avansată de americani, acest lucru nu va avea niciun efect asupra continuării ofensivei. Soldatul rus, antrenat de ofițeri care nu ezită să meargă în prima linie (inclusiv generalii) este capabil să avanseze în ciuda pierderilor considerabile. În timpul războiului din 1941-1945, rușii au pierdut în medie 200.000 de soldați și tot atâția civili în fiecare lună, în cele 47 de luni cât a durat războiul. În comparație, Statele Unite au pierdut aproximativ 7.300 de soldați pe lună în cele 41 de luni ale celui de-al Doilea Război Mondial. De 27 de ori mai puțin decât rușii. Așadar, nu acesta este factorul care îl va împiedica pe Putin să își atingă obiectivele de război, probabil reduse după eșecul operațiunii de comando pentru a scăpa de Zelinski, chiar la începutul ofensivei. Dar rușii nu au vrut niciodată să cucerească Kievul, întrucât nu aveau mijloacele militare necesare. Presiunea asupra capitalei a avut ca scop staționarea, în opinia mea, a unor mari forțe ucrainene în zonă [3].

Săptămâna viitoare va avea loc asaltul final asupra fabricii Azovstal din Mariupol, ultimul bastion al naționaliștilor ucraineni. Astfel se va elibera o mare parte din Armata a 8-a mixtă, care, după două-trei zile de odihnă, va putea să se deplaseze spre nord pentru a-i înconjura pe apărătorii ucraineni rămași de-a lungul liniei de contact din Donbass (între 40 și 60% din trupele ucrainene, conform surselor), tăindu-le căile de aprovizionare și de retragere spre vest. În timp ce în nord, forțele venite din Belarus, întărite de forțele preluate din jurul Kievului, sunt pe cale să ajungă la Slaviansk [4]. Ele vor înainta spre sud pentru a se alătura forțelor venite dinspre Mariupol și a tăia astfel orice cale de retragere (și logistică) a forțelor ucrainene din Donbass-ul deținut de separatiști. Ceea ce oricum le-ar fi aproape imposibil din cauza superiorității aeriene rusești. Această bătălie de încercuire ar trebui să se încheie până la sfârșitul lunii aprilie și se va desfășura cu o superioritate aeriană rusească aproape totală. Circa 80% din forțele aeriene ucrainene și 50% din elicopterele lor au fost distruse în prima lună. Subliniez că elicopterul de atac rusesc Kamov 52 [5] ”aligator” este capabil să distrugă tancuri, rămânând în același timp în afara razei de acțiune a armelor antiaeriene portabile precum ”Stinger”, a căror rază de acțiune nu depășește 5 km. Și pe care anglo-saxonii le livrează în masă ucrainenilor, în speranța de a prelungi luptele.

Pentru că nu există orașe mari în zona în care sunt cantonate forțele ucrainene, rușii vor putea să își folosească toată puterea de sprijin aerian și terestru. Dacă o încetare a focului bazată pe propunerile rusești [6] nu este negociată de Zelinski (pe care Washingtonul îl încurajează să reziste), în luna mai va avea loc zdrobirea celei mai bine antrenate și echipate armate ucrainene.

Pe plan economic

Sancțiunile economice luate de europeni sub presiunea Statelor Unite se vor întoarce împotriva lor și vor slăbi economia europeană pentru o perioadă lungă de timp.

Europenii, și în special Franța, sunt cei care vor suferi mai mult decât rușii de pe urma războiului și a sancțiunilor decise sub impulsul emoției de conducători total supuși cerințelor Washingtonului. Cu excepția germanilor, care nu fac mari declarații războinice, dar care știu întotdeauna să-și protejeze interesele industriale.

Să luăm exemplul benzinei. Un litru de benzină la pompă costă în prezent în Franța aproximativ 2 euro, deoarece ajutorul guvernamental menține temporar prețul la acest nivel; gazul, indexat la petrol, va urma creșterea acestuia, iar compensația care îl împiedică să urce vertiginos (și va costa statul 20 de miliarde de euro) va înceta rapid după alegerile prezidențiale. În Rusia, înainte de război, un litru de benzină costa aproximativ 0,40 euro. Întrucât este plătit în ruble, prețul nu va fi afectat dacă devalorizarea rublei va continua. Probabil că nu va fi cazul, întrucât germanii au decis deja să plătească gazul în ruble, așa cum cere Putin. Aceștia iau în serios amenințarea rușilor de a tăia robinetele de gaz de care depinde 40% din mixul lor energetic. În plus, Rusia încasează acum un excedent zilnic de 300 de milioane de dolari față de 2020, pe motiv că sancțiunile nu afectează sectorul energetic sau canalele Swift pentru plata petrolului și gazelor cumpărate din Rusia. Europenii, presați de germani, vor ceda în fața cerințelor rusești și vor plăti petrolul și gazele în ruble. Ceea ce va face ca Washingtonul să devină isteric, deoarece anunță sfârșitul supremației și extrateritorialității dolarului asupra a jumătate de planetă.

În plus, sancțiunile occidentale afectează doar o minoritate de ruși, cei mai bogați și mai occidentalizați, care aveau bunuri în Occident și cărora le plăcea să își petreacă vacanțele în Europa (unde cheltuiau mai mult decât alți turiști). Absența lor va avea consecințe negative asupra orașelor de la malul mării, cum ar fi Biarritz, unde urma să se deschidă în această vară o linie Biarritz-Moscova, cu aproximativ 30% din clientela hotelurilor de lux de pe coasta bască. Dar 95% dintre ruși nu călătoresc în Occident; pentru vacanțele de vară, rușii merg la Marea Neagră. Este o destinație incredibil de populară, cu o serie de pensiuni ieftine, hoteluri de cinci stele și centre spa, ca să nu mai vorbim de viața de noapte interesantă și de locurile pitorești. O săptămână în Adler pentru o persoană costă în jur de 20.000 de ruble (290 de euro la cursul de schimb de dinainte de război). Crimeea are, de asemenea, multe destinații pe litoral, dintre care una dintre cele mai mari, Alushta, este mai mult sau mai puțin la fel de bună ca faimoasele stațiuni din Yalta și Sochi. Atrage mii de turiști în fiecare an, la 35.000 – 40.000 de ruble pentru un sejur de două săptămâni (510-580).

Contrar profeției autoîmplinite a ministrului nostru de finanțe, care a vrut să îngenuncheze economia rusă pe durata unei emisiuni TV, Rusia va fi afectată doar marginal (pe termen scurt și chiar lung) de sancțiunile europene. Chiar dacă Europa dorește să își reducă în mod voluntar dependența energetică față de Rusia, va dura mult timp și ne va costa scump, oferind în același timp Rusiei un răgaz pentru a-și redirecționa exporturile către Asia, care are o nevoie imensă de energie și materii prime.

În ceea ce privește companiile noastre pentru care Rusia este o piață importantă, oficialii și tehnocrații de la Bruxelles care trăiesc din bani publici fac presiuni asupra acestora pentru a-și opri activitatea. Asta deși piața rusă este adesea esențială pentru ele: avem la Moscova prima filială Auchan, cu 75 de hipermarketuri și supermarketuri.

Rușii vor rămâne uniți în spatele lui Putin, pentru că marea majoritate îi sunt recunoscători. A redresat economia țării și a crescut de patru ori puterea medie de cumpărare a rușilor.

În timpul ultimei mele călătorii în capitala rusă, la sfârșitul anului 2018, pentru a-mi promova ultima carte, prietenii mei francezi stabiliți la Moscova[7] mi-au citat câteva cifre pe care am putut să le verific[8] :

În 1998, când Putin a venit la putere, PIB-ul pe cap de locuitor era de aproximativ 6.000 de dolari pe an, față de 24.000 în Franța. În 2017, a fost de aproximativ 25.000 de dolari, adică o creștere de patru ori, în timp ce, în același timp, PIB-ul francez nici măcar nu s-a dublat (1,7).

Dar dincolo de ceea ce afectează direct gospodăriile, interlocutorii mei au subliniat alte cifre niciodată prezentate în mass-media occidentale. Ele ar trebui să-i facă pe liderii francezi să se înverzească de invidie:

       – Rata șomajului este de aproximativ 5%.

       – Datoria gospodăriilor reprezintă 30% din venitul disponibil (față de 115% în Franța, în 2018).

De la venirea lui Putin la putere, balanța comercială rusă a fost întotdeauna pozitivă. De la un mic sold negativ în 1998, acesta a rămas pozitiv cu o medie de 50 de miliarde de dolari, cu un vârf de 100 de miliarde în 2011 (în mod evident, este foarte legat de prețul energiei).

Exporturile de bunuri și servicii, care în 1998 se situau în jurul valorii de 200 de miliarde de dolari, vor fi de aproximativ 540 de miliarde de dolari în 2018.

Sancțiunile occidentale care au urmat anexării Crimeei au dus la o reorientare foarte rapidă a economiei către Asia. În marile hoteluri, în Piața Roșie, la Bolshoi sau în muzee, chinezii și asiaticii sunt peste tot. Exemplul care mi-a fost citat de mai multe ori este că embargoul decretat de Occident în 2014 asupra mai multor produse (fructe, legume, produse lactate, carne) a afectat mai mult Franța decât Rusia. Aceasta a favorizat dezvoltarea agriculturii rusești. Pentru ei, Rusia beneficiază, de asemenea, de pe urma schimbărilor climatice. În doar câțiva ani, Rusia a redevenit un foarte mare producător de grâu. Și-a dublat producția în cinci ani, atingând recordul istoric în 2017, cu 84 de milioane de tone. Ambiția Rusiei a fost de a ajunge la 120 Mt până în 2020. În plus, proximitatea sa față de zone importatoare majore, cum ar fi Orientul Mijlociu, Algeria și Asia, reprezintă un factor competitiv. Spre deosebire de multe țări din lume, sectorul ocupă o pondere mai mare în economia țării decât în urmă cu cincisprezece ani. Pentru prima dată, exporturile agricole au câștigat mai mult, în 2018, decât vânzările de arme, cu aproximativ 15 miliarde de dolari.

Un alt factor care unește, adesea subliniat de prietenii mei, este faptul că Putin a redat mândria poporului rus. Felul în care a gestionat criza ucraineană din 2014 și a readus Crimeea în sânul Rusiei face parte din fenomen. Pentru ruși, Crimeea este rusească încă din secolul al XVIII-lea, în urma tratatului de pace ”Küçük Kaynarca” cu Imperiul Otoman. La 19 aprilie 1783, a devenit rusesc, iar de atunci a rămas rusesc în dreptul internațional. Alipirea sa prin simplu decret de către Nikita Hrușciov, el însuși ucrainean, la Republica Sovietică Ucraineană, nu are nicio valoare în dreptul internațional și este chiar în contradicție cu acordurile de la Ialta.

La nivel internațional

Războiul din Ucraina va fi un punct de cotitură important în relațiile internaționale și marchează sfârșitul dominației mondiale pe care Statele Unite au exercitat-o fără partaj, timp de 40 de ani. Occidentul, care reprezintă mai puțin de unul din șapte locuitori ai planetei, nu a reușit să convingă jumătate din locuitorii lumii să condamne agresiunea rusă, călcând pe urmele Chinei și Indiei.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, a declarat pe 2 aprilie că ”NATO a fost un produs al Războiului Rece și ar fi trebuit să fie desființat după prăbușirea URSS. Din 1999, a condus cinci runde de extindere a NATO spre est, punând treptat Rusia la zid. Lumea nu are nevoie de un nou Război Rece și nici Europa nu are nevoie de unul”.

India, la rândul ei, a refuzat să se alăture voturilor de condamnare a Moscovei la Națiunile Unite. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a salutat vineri, la New Delhi, ceea ce a spus că este o abordare echilibrată a Indiei față de războiul din Ucraina.

În urma acestor două mari puteri mondiale, alte 33 de țări s-au abținut și 4 au votat împotrivă, în special țări importante în care Statele Unite au purtat război (Irak, Iran, Pakistan, Siria, Vietnam) sau au încercat să pună în aplicare doctrina ”schimbării de regim” (Coreea de Nord, Venezuela). Aceste 37 de țări reprezintă 50% din populația lumii (4 miliarde de locuitori din totalul de 7,8 miliarde de locuitori ai planetei noastre în 2021). Trebuie remarcat faptul că un număr mare de țări africane s-au aliniat la poziția chineză, ceea ce confirmă pierderea noastră de influență pe acest mare continent.

În concluzie, Europa, deja slăbită de un război economic nemilos purtat de anglo-saxoni, s-a împușcat singură în picior, îmbrățișând interesele acestora. Contrar credinței populare, criza va accelera dezbinarea și dezintegrarea Europei, iar dacă Franța nu vrea să se scufunde odată cu ea, a venit timpul să-și recâștige autonomia strategică și să nu mai încredințeze nimănui cheile destinului său.

Note:

[1] Școala adversității (1816)

[2] Dacă această cifră este corectă, probabil din două motive: pentru că în primele zile au încercat să cruțe cât mai mult posibil civilii, folosind rareori lovituri masive de artilerie, LRM și bombardamente aeriene, și întrucât acesta a fost botezul focului pentru majoritatea armatei ruse într-o bătălie de mare intensitate.

[3] Am declarat acest lucru pe 5 martie, în cadrul emisiunii 12-13h de la LCI

[4] În 1996, consiliul orașului a ales limba rusă ca limbă de lucru cu autoritățile centrale, rusa fiind limba maternă a marii majorități a populației din regiune, dar această decizie a fost declarată ilegală. În vara anului 2000, consiliul municipal din Harkov a decis să folosească limba rusă în plus față de limba ucraineană impusă de guvernul central. La 31 martie 2002, a avut loc un referendum, în urma căruia 87% dintre respondenți s-au pronunțat în favoarea utilizării limbii ruse. La 6 martie 2006, Consiliul a declarat limba rusă drept limbă regională, ceea ce a fost contestat de procurorul general din Kiev, dar cazul a fost respins la 6 februarie 2007 de către camera de apel a regiunii. Limba rusă a fost confirmată ca limbă regională la 4 iulie 2007.

[5] Echipat cu un tun de 30 mm, aparatul mai dispune de rachete antitanc Vikhr cu o rază de acțiune de 10 km, rachete antiaeriene Igla, folosite în mod normal pentru rachete portabile sol-aer (MANPAD), precum și de rachete de 80 mm (S-8) sau 130 mm (S-13), instalate pe punctele de lansare externe

[6] Președintele rus și-a reiterat cererile: un statut „neutru și nenuclear” pentru Ucraina, ”demilitarizarea obligatorie” și ”denazificarea” acesteia, recunoașterea anexării peninsulei Crimeea de către Rusia și ”suveranitatea” regiunilor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, în teritoriile lor administrative, în timp ce rebelii controlează în prezent doar o treime din ele.

[7] Aproximativ 6.000 de francezi trăiesc în Rusia.

[8] Statistici OCDE, Banca Mondială și FMI

Cum puteți sprijini proiectul Patrioților

Platforma Opozitia.net depinde exclusiv de donațiile Patrioților. Ea va exista cât timp VOI veți considera că are sens să existe. Fiecare donație, cât de mică, ne aduce mai aproape de Libertatea de altădată. Ne ajută să avem o voce din ce în ce mai puternică. Ne ajută să rezistăm în fața ofensivei nemaintâlnite din partea Globaliștilor fără niciun Dumnezeu.

Donează prin

Donează prin Transfer Bancar:

Conturi ING BANK
RO70INGB0000999906930786 (RON)
RO65INGB0000999911989038 (EUR - SWIFT INGBROBU)

Titular Adrian Onciu

Donează prin Revolut

Tel: 0791.287.318

1 COMENTARIU

  1. Excelenta prezentare a lumii actuale. Pentru mai multă claritate, omenirea se confruntă cu un război între cele două modele socioeconomice: CAPITALIST (cu guvernări antidemocratice, în slujba unor grupuri privilegiate încă din SCLAVAGISM- monarhiile, nobilimea, clerul și bancherii) care conduce omenirea la autodistrugere și CALEA A TREIA ( SOCIALISM MERITOCRAT -modelul Iugoslav creat de Tito, chinez actual) care asigură dezvoltarea durabilă a națiunilor in armonie cu natura.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi articole