Război și inflație – ce se va întâmpla cu banii noștri?

O dezbatere despre criza economică din Germania (și nu numai).

Inflația este galopantă – mulți se tem pentru economiile lor. Și acum ce facem? Cum te protejezi? Moderatorii Roland Tichy și Achim Winter discută despre acest subiect cu fostul manager de fonduri speculative și autor de cărți Florian Homm, cu jurnalistul de afaceri și corespondent pe piața bursieră Mick Knauff și cu editorul de presă financiară și ediția tipărită a revistei Tichys Einblick, Dr. Frank-B. Werner.

La începutul discuției, se pune întrebarea dacă nu cumva criza economică actuală este ”mama tuturor crizelor”, în care se acumulează toate crizele mai mici din ultimele luni și ani.

”Crizele sunt la fel de vechi ca istoria banilor”, spune Florian Homm. ”Întotdeauna sunt cicluri între o expansiune și o regresie.” Pentru Homm, însă, criza actuală are și o nouă dimensiune: ”Avem patru-cinci factori care explică ascensiunea economică de pe piețele bursiere din ultimele decenii: costuri scăzute ale dobânzilor, impozite reduse, masă monetară mai mare, lipsa unor creșteri salariale semnificative. Acest lucru a dus la creșterea profiturilor corporatiste și, în consecință, la creșterea piețelor bursiere. Toți acești factori se întorc chiar acum.”

Homm vede o descentralizare: vor apărea diferite sfere multipolare de putere și de interes. Pe lângă motivele economice, tulburările politice globale joacă, de asemenea, un rol central. ”După decenii în care ne mergea bine din punct de vedere economic, tot acest moment se întoarce – inflația rămâne”. Aici, Homm critică mai ales modul în care politica germană abordează situația: ”Suntem în Republica Socialistă Germană. Avem mult mai mult stat, ceea ce exclude antreprenoriatul, dezvoltarea economică reală a oamenilor.” Pentru Homm, fenomenul duce la o stare de economie planificată.

Este aceasta criza tuturor crizelor?

Mick Knauff prezintă o imagine mai optimistă. Au existat crize repetate în ultimele decenii, dar piețele și-au revenit întotdeauna. Cu toate acestea, Knauff afirmă: ”O simțim în portofele. Fenomenul este agravat de faptul că nu există dobândă la bănci – nu mai intră nimic în conturile de economii. Iar asta creează o gaură în buzunar”, spune Knauff.

Se discută, de asemenea, cât de mare este probabilitatea ca în politică să existe o înțelegere a necesității unei acțiuni de politică economică. Homm consideră că probabilitatea este relativ scăzută: ”Nu ești dispus să înveți din trecut, dai dovadă de un anumit narcisism și nu ești dispus să recunoști greșelile”. De asemenea, Homm subliniază că Germania este campioana mondială la taxe ridicate, costuri ridicate ale energiei electrice și reglementări; în plus, cota de stat se îndreaptă spre 60%. El spune că este nevoie de o perspectivă în acest sens, dar că fără ”competență profesională” în rândul membrilor guvernului e greu de atins obiectivul.

Dar oare înseamnă toate acestea că ne confruntăm cu o criză economică globală? Frank-B. Werner ne oferă un răspuns: ”La întrebarea ”Este aceasta criza tuturor crizelor?” se poate răspunde cu un ”da” clar – și, culmea, nu este deloc un lucru rău. O criză face parte din capitalism. Și cu cât este mai ascuțită, cu atât mai rapidă este și curățarea. Iar apoi totul se poate dezvolta din nou.” Werner vede, de asemenea, un efect de curățare a priorităților politice: ”Cifrele Corona nu mai prezintă interes, dacă există sau nu un echilibru de gen nu mai joacă niciun rol, dar chiar și visătorii din guvern se preocupă brusc de aprovizionarea cu energie și alte lucruri similare. (…) Ne determină să ne întoarcem la necesitățile de bază.”

Moderatorul Tichy intervine, spunând că consecințele politice și sociale ale Marii Crize de la sfârșitul anilor 1920 au fost grave. Îl întreabă pe Werner cum poate fi atât de calm în acest context. Werner spune că la sfârșitul anilor 1920 – spre deosebire de astăzi – nu existau măsuri de sprijin din partea statului. Nu ne confruntăm, astăzi, cu acel tip de sărăcie.

Homm prezintă o imagine ceva mai pesimistă – în prezent, fiecare a șaptea gospodărie germană trăiește la nivelul de subzistență. Această proporție s-ar putea dubla în curând. Homm subliniază, de asemenea, în ceea ce privește inflația: ”Tipărirea de bani nu va rezolva nicio problemă”.

Se anunță marea sărăcire?

”Dacă vom continua așa cum am făcut-o, totul va culmina la un moment dat”, explică Werner, ”iar acum ni se trage ștecherul.” El consideră pozitiv faptul că guvernul este forțat de presiunea externă să acționeze și să facă presiuni pentru reducerea reglementărilor descrise anterior, a intervențiilor economice planificate și a sarcinilor de stat asupra economiei. ”Presiunea venită din exterior este atât de mare încât ceva fundamental trebuie să se schimbe.”

Knauff intervine spunând că DAX s-a prăbușit mult mai rău în timpul falimentului Lehman Brothers decât acum, după invazia rusă în Ucraina, dar și-a revenit. Homm nu este de acord cu el și se îndoiește de stabilitatea fundamentală a monedei euro: ”Trebuie să te întrebi dacă euro poate rămâne sistemic”. În ceea ce privește declarațiile șefilor băncilor centrale din trecut, potrivit cărora nu vom mai trece printr-o criză și inflația este doar temporară, Homm spune: ”Vorbim despre o ipocrizie fără precedent, despre o lipsă de credibilitate din partea politicienilor. Iar acum asta lovește cu adevărat masele.”

Knauff se așteaptă ca această criză să se încheie, deși ar putea dura ceva timp: ”Cred că ne vom reveni, dar probabil că ne așteaptă între un an și un an și jumătate de criză, ceea ce va fi dificil.” Homm vede lucrurile altfel: ”Cred că până la 80% din populație va deveni săracă în Germania”.

Articol preluat din publicația germană Tichys Einblick