Jurnal în vreme de pandemie | Sezonul 2, Ep. 4 | Informația este putere

Silviu Chiran

Ignoranta Informatia este putere. Simt nevoia sa repet. Pentru a preciza evidenta nu atat de evidenta.

Factorul principal ce a generat diferentele de resurse intre oamenii obisnuiti si “clasa conducatoare” si a contribuit substantial la ceea ce a devenit Elita, este accesul la informatie. Diferenta intre nivelul mediu al cunostintelor Elitei si nivelul mediu al cunostintelor oamenilor obisnuiti a fost uriasa. Partea cu banii este un rezultat. In continuare se pastreaza o diferenta mare. In mod evident, o minoritate educata va cauta sa-si pastreze avantajul, iar, asa cum stim din teoria jocurilor aceeasi minoritate educata are un avantaj teoretic in a castiga impotriva unei multimi (mult) mai putin educate si/sau necoordonata. Dupa cum spune teoria, o forma de a modifica “edge-ul” acestei confruntari este coordonarea. De tinut minte.

Un moment important, cu efecte majore, atat asupra economiei sau a societatii, cat si a raportului de putere intre Elita si oamenii obisnuiti este aparitia internetului. Poate unii dintre voi ati invatat si va aduceti despre ARPANET. Sau prima forma de manifestare a internetului, adica o retea fizica intre mai multe locatii din sistemul de aparare american. DARPA, cum se cheama in prezent ARPA (si-a schimbat numele de cateva ori intre ARPA si DARPA) este o agentie de cercetare avansata a DoD (Department of Defense/ Ministerul Apararii din SUA). Daca vreti idei de afaceri sau doar sa va speriati, vedeti care sunt proiectele curente aici: https://www.darpa.mil/our-research. Sa ne inchipuim care sunt obiectivele cercetarilor secrete daca asa suna cele publice? Fiind mai fricos, prefer abordarea cu ignoranta este putere:P.

Ca tot suntem aici, hai sa aducem in atentia publica niste informatii interesante. Pe 4 februarie 2004, DARPA inchide, brusc si cu explicatii de tipul “schimbare de prioritati”, proiectul LifeLog. Un proiect dezvoltat pentru a stoca toate informatiile cu privire la viata unei persoane. Un articol din presa vremii: https://www.wired.com/2004/02/pentagon-kills-lifelog-project/. Ce credeti ca s-a intamplat in aceeasi zi, putin mai la nord? Surpiza, pe 4 februarie 2004 apare…..TheFacebook (asa se numea initial), aka Facebook, aka Meta. Cateva luni mai tarziu (august 2004) primeste prima finantare de la unul dintre cei mai cunoscuti investitori in tehnologie, Peter Thiel. In afara multor aplicatii pe care le folositi uzual (paypal, airbnb, linkedin, yammer, spotify, spacex, asana, stripe printre altele), a creat sau a investit si in solutii cu care altii interactioneaza cu voi. Palantir Technologies (este chiar fondator) sau Clearview AI sunt doua dintre solutiile care va afecteaza viata, dar nu stiti prea mult despre ele. Apropos, daca treceti duminica dupa-amiaza, pe la 3, pe langa STS poate va intrebati de ce sunt vreo 2-300 de masini in parcare. Banuiesc (un mod elegant de a spune stiu) ca nu scaneaza manual porturi.

De ce este important sa discutam despre aparitia internetului sau a retelelor sociale moderne? In povestea noastra sunt foarte importante. De ce? Internetul a permis reducerea diferentei de “knowledge” intre Elita si oamenii obisnuiti la cel mai mic nivel din istorie, iar, in acelasi timp, a adus “democratizarea” modalitatilor de coordonare intre oamenii obisnuiti. Beneficiul internetului este major in reducerea “edge-ului” (avantajului natural al) Elitei. Nu cred ca si-a inchipuit cineva ca vom ajunge aici si nu cred ca a fost construit pentru asta. Pana sa discutam despre dezavantajele internetului, as vrea sa intelegem “evolutia”, adica involutia, complexitatii informatiilor din ultimii 60-70 de ani. Si sa ne gandim la paradoxul (aparent) al dezvoltarii nivelului informational sau al dezvoltarii inteligentei brute. Intr-una dintre cele mai bune prezentari vazute de mine, in doar 17 minute si putin, Alexander Macris face o corelatie relevanta intre cultura culinara mcdonalds si cultura mentala mcdonalds. Recomand sa o urmariti chiar acum intrucat ne ofera informatii utile in a intelege mai bine conceptul de “Active Measures”, prezentat in capitolele viitoare:

Condensarea cea mai buna a dezavantajelor internetului am intalnit-o in anii 90. Ma refer la termenul “tittyainment”, o combinatie intre tits si entertainment, pe care l-am citit la Samuel Huntington in anii 90 (sau “circenses” din clasicul “panem et circenses”). In ultimii ani identificam tendinte (sa nu spunem dorinta extrema) de a migra si termenul “panem” in mediul digital. Nu mai tine minte, dar nu cred ca Huntington se refera la internet (mai degraba tv&media clasica) insa termenul tittyainment se suprapune foarte bine evolutia tehnologica a platformei. De la primele joculete locale la razboiul consolelor, de la primele forme de comunicare la distanta la rafinamentul retelelor sociale moderne si migrarea comunitatilor in online, de la primele poze sexy, la dezvoltarea industriei sexuale, de la primele certuri cu parintii in tipetele modemurilor dial-up, pana la modificarile comportamentale sau fiziologice majore aduse de catre aplicatiile mobile moderne sau diversele “razboaie” online. Sunt multe tampenii pe internet, sunt “tone” de informatii care te fac sa iti pierzi timpul, sunt milioane de modalitati de “distragere a atentiei” sau “big-mac-uri gratuite” la tot pasul, insa, in acelasi timp, “boost-ul” informational pe care il poate primi o persoana obisnuita, cu o dorinta peste medie de a invata este la un nivel nemaintalnit in istorie. Tine de fiecare dintre noi (momentan) sa navigham prin oceanul informatiilor false sau sa rezistam modalitatilor multiple de a “ne distra”.

Astfel, procentajul (precum si numarul absolut, evident) oamenilor obisnuiti care inteleg (intr-o masura mai mare sau mai mica) “mersul lumii” este din ce in ce mai mare. Rezultatul nu este rodul unui efort programatic de dezvoltare informationala a lumii, ci doar beneficiul adus de libertate si de alegerea personala, dar si de cresterea productivitatii economice, ce ne-a permis sa avansam pe scara nevoilor imaginata de catre Maslow. In plan individual. Cine si-a dorit, cine a putut, cine a avut timp si tot asa. Inca o data remarcam beneficiile libertatii (si a responsabilitatii ce vine la pachet), precum si beneficiile educatiei (formale sau, mai degraba in acest caz, informale).

In acelasi timp, o buna parte a umanitatii a picat in plasa “accelerarii informationale” (a se citi in sensul dezvoltarii pe orizontala si verticala industriei digitale de entertainment, dar si a dezvoltarii conceptului de produs gratuit). Exista “tone de produse gratuite” pe internet. De la solutii de email la jocuri, de la platforme sociale la solutii de infrastructura. In mod evident, nimic nu este gratuit pe lumea aceasta. Cineva plateste si nu prea este turcul. Cei mai multi uitam prea des acest adevar. Simt nevoia sa ma repet. Daca folositi un produs gratuit, in cea mai mare parte a timpului, dumnevoastra sunteti produsul. Daca folositi un produs gratuit si nu stiti cine plateste, tot timpul dumnevoastra sunteti produsul. Aceasta modificare majora a intelegerii unui principiu (simplu, de altfel) natural ofera o platforma abundenta teoriilor de tipul: nu o sa detii nimic si o sa fii cel mai fericit. Unii dintre noi au ajuns sa creada aceasta ineptie, din pacate. Iar costurile se doresc a fi extinse asupra intregului grup al oamenilor obisnuiti. Fara ca cea mai mare parte a umanitatii sa inteleaga ce se intampla si fara ca cei care inteleg sa-si doreasca asta. Dar daca este pentru “binele” lor…

Accelerarea informationala (adica reducerea complexitatii continutului pe care il consumam:P, dar si extinderea absoluta a consumului de informatii) se suprapune cu dorinta Elitei de a imprima o mentalitate de turma. Sau, ca sa ma inspir dintr-un mesaj ceva mai expresiv si potrivit generatiilor anterioare internetului: Go to work. Get married. Have some kids. Pay your taxes. Pay your bills. Watch your TV. Follow fashion. Act normal. Obey the Law. And repeat after me: I AM FREE. I AM FREE. I AM FREE.

Sa nu se inteleaga ca am ceva impotriva legilor naturale (work, married, kids) sau impotriva unor acorduri de tipul contractului social (taxes). Din contra, as spune. Insa am vrut sa pastrez expresia in forma originala. Daca doriti ceva mai rafinat din perspectiva Legii lui Maslow, putem apela la alta expresie, inspirata din Fightclub: “We buy things we don’t need, with money we don’t have, to impress people we don’t like”.

In functie de nivelul de intelegere al legilor naturale (ma refer la bunul simt natural, nu la cel etic), de nivelul general al educatiei (o conventie pentru un indicator complex care tine seama atat de nivelul de inteligenta, cat si de educatie – formala si informala), dar si de nivelul competentelor digitale, am identificat in randul oamenilor obisnuiti cateva multimi destul de bine individualizate (alte combinatii sunt rare):

• bine ancorati in realitatea naturala, educati, limitati digital – inteleg bine sensul lumii, apreciaza autonomia, pot fi de succes in orice societate libera, chiar daca nu sunt pasionati de tehnologie (sau poate tocmai asta este motivul:P);
• bine ancorati in realitatea naturala, mai putin educati, limitati digital – inteleg suficient sensul lumii (mai ales in realitatea imediat inconjuratoare), au nevoie de asistenta si indrumare, prefera o societate condusa de un “tatuca luminat”;
• bine ancorati in realitate naturala, educati, asumati digital (folosesc tehnologia, nu sunt folositi de catre tehnologie – sau asa spera:)) – inteleg cel mai bine sensul lumii, iubesc si vor lupta oricand pentru libertate;
• au uitat legile naturii (prin manipulare), mai putin educati, limitati digital – nu inteleg nimic si nici nu sunt interesati sa o faca, prefera si vor lupta pentru o societate totalitara (fara vreun beneficiu pentru ei, ci doar pentru ca asa se zice);
• au uitat legile naturii (prin manipulare), educati, mari utilizatori de tehnologie – cred ca inteleg sensul lumii, spun ca prefera libertatea, dar actioneaza pentru impunerea totalitarismului;
• nu au fost invatati (sau lasati sa invete) legile naturii, mai putin educati, mari utilizatori de tehnologie – nu stiu ca exista sensul lumii, nu inteleg libertatea, viseaza doar sa faca “cascaval”. Usor de cumparat sau manipulat. Baza ideala pentru selectat mici tirani;
• nu au fost invatati (sau lasati sa invete) legile naturii, educati, mari utilizatori de tehnologie – vor sa schimbe lumea (nu stiu de ce sau cum), cred ca inteleg libertatea, urasc structural totalitarismul, dar daca-i luminat nu-i mai deranjeaza.

Ce spuneti? E mai usor sa te prinzi cine voteaza cu USR sau PSD? Cine asculta manele si care este publicul 5gang? Cine cumpara de pe amazon sau aliexpress si cine de la un taran obisnuit care vinde legume langa un bloc de pe strada Stefan cel Mare? Cine cumpara pentru ca-i spune influencerul (asumat sau mascat pe un forum)? Pentru cine folosim reclame si cine folosim contentul dintr-un stand up? Cine cumpara scump pentru ca nu are bani/timp de lucruri ieftine? Daca mai rafinam segmentarea din prisma tipului de educatie sau daca introducem criterii demografice sau economice ce spuneti? Mai avem nevoie de date comportamentale sau le putem prezice noi suficient de exact? Nu este cazul acum, pentru ca ne intereseaza mai putin. Spre deloc. Ne dorim mai multa coagulare si mai putina segmentare.

Am dorit sa prezint aceste tipologii diferite pentru a sublinia importanta unui sistem de valori solid in “lupta” cu o forta distructiva majora. Inteligenta ancestrala transmisa genetic, respectarea legilor naturii sau educatia primita in familie iti ofera nu doar sansa de a rezista unui atac, dar si capacitatea de a transforma forta atacului intr-un avantaj competitiv. Nu uita, Brazii se frang, dar nu se indoiesc. Daca si faci ceva in aceasta privinta. Sau daca esti norocos, cum este cazul meu. Daca nu faci nimic si nici nu esti norocos… Ar fi momentul sa introducem un concept socialist des utilizat. N-am baut nici cu Lenin, deci nu stiu daca este de la el, dar stiu ca a fost folosit adesea in comunicarea socialist-stiintifica:) postbelica, iar in ultimii ani este din nou in top.

Despre acest concept vechi si nou, in episodul urmator.