Bine ați venit în cea de-a doua fază a Marii Resetări: războiul

În timp ce pandemia a obișnuit lumea cu lock-down-urile, a normalizat acceptarea medicamentelor experimentale, a precipitat cel mai mare transfer de bogăție către corporații prin decimarea IMM-urilor și a ajustat forța de muncă în vederea pregătirii pentru un viitor cibernetic, a fost nevoie de un vector suplimentar cu scopul de a accelera colapsul economic înainte ca națiunile să poată ”Construi din nou mai bine”.

Prezentăm mai jos mai multe moduri în care conflictul actual dintre Rusia și Ucraina devine următorul catalizator pentru agenda Marii Resetări a Forumului Economic Mondial, facilitată de o rețea interconectată de părți interesate la nivel mondial și de o rețea difuză de parteneriate public-private.

1. Războiul dintre Rusia și Ucraina provoacă deja perturbări fără precedent în lanțurile de aprovizionare globale, exacerbând penuria de combustibil și inducând niveluri cronice de inflație. Pe măsură ce tensiunile geopolitice se transformă într-un conflict prelungit între NATO și axa sino-rusă, o a doua contracție ar putea arunca economia în stagflație.

În anii următori, combinația dintre o creștere sub așteptări și o inflație galopantă va forța o subclasă economică globală să încheie microcontracte de muncă și să promoveze locuri de muncă cu salarii mici, într-o economie gigant emergentă.

O altă recesiune va agrava setea globală de resurse, va reduce posibilitățile de autosuficiență și va crește semnificativ dependența de subvențiile guvernamentale.

Având în vedere că la orizont se profilează imobilizarea unei părți semnificative a forței de muncă la nivel mondial, acest lucru ar putea fi un preludiu la introducerea unui venit universal de bază, ceea ce ar duce la o ordine neo-feudală extrem de stratificată.

Prin urmare, predicția amenințătoare a Forumului Economic Mondial conform căreia ”nu vom deține nimic și vom fi fericiți” până în 2030 pare să se desfășoare cu o rapiditate înfiorătoare.

2. Consecințele economice ale războiului vor genera o reducere dramatică a forței de muncă la nivel mondial.

Arhitecții Marii Resete au anticipat această tendință de mai mulți ani și vor exploata turbulența economică prin propulsarea rolului tehnologiilor disruptive pentru a face față provocărilor globale și a modifica fundamental modelele tradiționale de afaceri menite să țină pasul cu schimbările rapide din tehnologie.

Ca și în cazul pandemiei, pregătirea pentru dezastre în epoca conflictelor va depinde în mod semnificativ de dorința de a adopta inovații tehnologice specifice în sfera publică și privată, astfel încât generațiile viitoare să poată suplini cererile de forță de muncă ale Marii Resetări.

O temă recurentă în lucrarea lui Klaus Schwab, Shaping the Future of the Fourth Industrial Revolution, este aceea că inovațiile tehnologice și științifice revoluționare nu vor mai fi relegate la lumea fizică din jur, ci vor deveni extensii ale noastre.

El subliniază primatul tehnologiilor emergente în cadrul forței de muncă din generația următoare și evidențiază urgența de a avansa cu planurile de digitalizare a mai multor aspecte ale forței de muncă la nivel mondial, prin soluții scalabile bazate pe tehnologie.

Cei care conduc Marea Resetare încearcă să gestioneze riscurile geopolitice prin crearea de noi piețe care se învârt în jurul inovațiilor digitale, al e-strategiilor, al forței de muncă prin teleprezență, al inteligenței artificiale, al roboticii, al nanotehnologiei, al internetului lucrurilor și al internetului corpurilor.

Viteza amețitoare cu care sunt implementate tehnologiile de inteligență artificială sugerează că optimizarea acestora se va răsfrânge inițial asupra industriilor și profesiilor tradiționale care oferă o plasă de siguranță pentru sute de milioane de lucrători: agricultura, comerțul cu amănuntul, cateringul, industria prelucrătoare și industria de curierat.

Cu toate acestea, automatizarea sub forma roboților, a software-ului inteligent și a învățării automate nu se va limita la locurile de muncă care sunt de rutină, repetitive și previzibile.

Sistemele de inteligență artificială sunt pe punctul de a automatiza la scară largă diverse locuri de muncă pentru gulere albe, în special în domenii precum procesarea informațiilor și recunoașterea modelelor. De pildă contabilitatea, resursele umane și posturile de middle management.

Deși anticiparea viitoarelor tendințe în materie de ocupare a forței de muncă nu este o sarcină ușoară, se poate spune cu certitudine că amenințarea combinată a pandemiilor și a războaielor va avea un impact major asupra forței de muncă. Aceasta se află în pragul unei remanieri fără precedent, cu o tehnologie care remodelează logistica, amenințând potențial sute de milioane de locuri de muncă pentru gulere albastre și albe. Ceea ce va duce la cea mai mare și mai rapidă deplasare de locuri de muncă din istorie și prefigurează o schimbare a pieței forței de muncă (de neconceput anterior).

Deși s-a anticipat de mult timp că utilizarea sporită a tehnologiei în sectorul privat va duce la pierderi masive de locuri de muncă, blocajele pandemice și viitoarele perturbări cauzate de un război vor accelera procesul, iar multe companii nu vor avea altă opțiune decât să concedieze personal și să îl înlocuiască cu soluții tehnologice creative, doar pentru supraviețuirea afacerilor lor.

Cu alte cuvinte, multe dintre locurile de muncă ce vor fi pierdute în anii următori se îndreptau deja spre disponibilizare și este puțin probabil să fie recuperate după ce se va așterne praful.

3. Războiul a redus semnificativ dependența Europei de sectorul energetic rusesc și a întărit importanța Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU și a emisiilor ”net zero”, aflate în centrul Marii Resetări.

Factorii de decizie politică în pas cu Marea Resetare au valorificat sancțiunile dure împotriva Rusiei prin accelerarea trecerii la energia ”verde” și reiterarea importanței decarbonizării ca parte a ”luptei împotriva schimbărilor climatice”.

Cu toate acestea, ar fi foarte miop să presupunem că Marea Resetare este în cele din urmă orientată spre distribuția echitabilă a hidrogenului ”verde” și a combustibililor sintetici fără emisii de dioxid de carbon care să înlocuiască benzina și motorina.

În timp ce ODD-urile ONU par a fi cruciale pentru redresarea post-pandemică, mai important este faptul că acestea sunt fundamentale în ideea transformării capitalismului acționarist, lăudat de elitele de la Davos ca fiind ”capitalismul părților interesate”.

În termeni economici, acesta se referă la un sistem în care guvernele nu mai sunt arbitrii finali ai politicilor de stat, deoarece corporațiile private ”nealese” devin de facto administratorii societății, asumându-și responsabilitatea directă de a aborda provocările sociale, economice și de mediu ale lumii prin cooperare macroeconomică și un model de guvernanță globală cu mai multe părți interesate.

În cadrul unei astfel de construcții economice, conglomeratele deținătoare de active pot redirecționa fluxul de capital global prin alinierea investițiilor la ODD ale ONU și prin configurarea acestora ca fiind conforme cu obiectivele de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG), astfel încât noile piețe internaționale să poată fi construite pe baza dezastrului și mizeriei potențialelor sute de milioane de oameni care se resimt din cauza colapsului economic cauzat de război.

Prin urmare, războiul oferă un impuls uriaș pentru guvernele care promovează resetarea pentru a urmări în mod activ independența energetică, pentru a configura piețele în direcția unei ”creșteri verzi și favorabile incluziunii” și, în cele din urmă, pentru a îndrepta populațiile către un sistem de plafonare și comercializare, cunoscut și sub numele de economie a creditelor de carbon.

Acest lucru va centraliza puterea în mâinile capitaliștilor acționari sub pretextul binevoitor al reinventării capitalismului prin mijloace mai echitabile și mai ecologice, folosind sloganuri înșelătoare precum ”Construiți din nou mai bine”, fără a sacrifica imperativul creșterii perpetue a capitalismului.

4. Penuria de alimente creată de război va oferi un avantaj major industriei biologiei sintetice, deoarece convergența tehnologiilor digitale cu știința materialelor și biologia va transforma radical sectorul agricol și va încuraja adoptarea la scară globală a alternativelor bazate pe plante și cultivate în laborator.

Rusia și Ucraina sunt ambele grânele lumii, iar penuria critică de cereale, îngrășăminte, uleiuri vegetale și produse alimentare esențiale va amplifica importanța biotehnologiei în ceea ce privește securitatea și durabilitatea alimentară și va da naștere la mai multe start-up-uri de imitație a cărnii similare cu ”Impossible Foods”, cofinanțată de Bill Gates.

Prin urmare, ne putem aștepta ca mai multe reglementări guvernamentale să determine o revizuire dramatică a producției și cultivării industriale de alimente. Ceea ce va aduce în cele din urmă beneficii pentru agribusiness și investitorii în biotehnologie, întrucât sistemele alimentare vor fi reproiectate prin intermediul tehnologiilor emergente de cultivare a proteinelor ”sustenabile” și a culturilor patentate cu editare genetică CRISPR.

5. Excluderea Rusiei din SWIFT (Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale) prefigurează o resetare economică care va genera exact tipul de recul necesar pentru a încorseta mari părți din populația globală într-o rețea de control tehnocratic.

După cum au opinat mai mulți economiști, folosirea SWIFT, CHIPS (The Clearing House Interbank Payments System) și a dolarului american împotriva Rusiei nu va face decât să stimuleze rivalii geopolitici, precum China, să accelereze procesul de de-dolarizare.

Principalul beneficiar al sancțiunilor economice împotriva Rusiei pare a fi China, care poate remodela piața eurasiatică prin încurajarea statelor membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) și ale BRICS să ocolească ecosistemul SWIFT și să deconteze plățile internaționale transfrontaliere în yuanul digital.

În timp ce cererea de criptomonede va înregistra o creștere masivă, este probabil ca acest lucru să încurajeze multe guverne să reglementeze tot mai mult sectorul prin intermediul blockchain-urilor publice și să aplice o interdicție multilaterală asupra criptomonedelor descentralizate.

Trecerea la criptomonede ar putea fi repetiția generală menită să accelereze, în cele din urmă, planurile pentru bani programabili supravegheați de un organism federal de reglementare. Ceea ce va duce la o mai mare acumulare de putere în mâinile unei puternice tehnocrații globale și, astfel, va pecetlui sclavia noastră față de instituțiile financiare.

Războiul va aduce monedele la paritate, anunțând astfel un nou moment Bretton Woods care promite să transforme funcționarea băncilor internaționale și cooperarea macroeconomică internațională prin viitoarea adoptare a monedelor digitale ale băncilor centrale.

6. Acest război marchează un punct de inflexiune major în aspirația globalistă pentru o nouă ordine internațională bazată pe reguli, ancorată în Eurasia.

Așa cum opina ”părintele geopoliticii” Halford Mackinder în urmă cu peste un secol, ascensiunea fiecărui hegemon global din ultimii 500 de ani a fost posibilă datorită dominației asupra Eurasiei. În mod similar, declinul acestora a fost asociat cu pierderea controlului asupra acestei mase terestre pivotale.

Legătura cauzală între geografie și putere nu a trecut neobservată de rețeaua globală de părți interesate care reprezintă WEF, multe dintre acestea anticipând tranziția către o eră multipolară și revenirea la competiția marilor puteri, pe fondul retragerii influenței politice și economice a Americii și a unei nevoi presante a ceea ce tehnocrații numesc globalizare inteligentă.

În timp ce America încearcă cu disperare să se agațe de statutul său de superputere, ascensiunea economică a Chinei și ambițiile regionale ale Rusiei amenință să bulverseze punctele axiale strategice ale Eurasiei (Europa de Vest și Asia-Pacific).

Regiunea în care America s-a bucurat anterior de o hegemonie necontestată nu mai este impermeabilă la fisuri și s-ar putea să asistăm la o schimbare a gărzii care să modifice în mod dramatic calculul de proiecție a forței globale.

Deși ambițioasa Inițiativă Belt and Road (BRI) a Chinei are potențialul de a unifica insulele lumii (Asia, Africa și Europa) și de a provoca o schimbare tectonică a locusului puterii globale, recenta invazie a Ucrainei va avea consecințe profunde asupra transportului feroviar de marfă China-Europa.

Președintele ucrainean Zelensky a afirmat că Ucraina ar putea funcționa ca poartă de acces a BRI către Europa. Prin urmare, nu putem ignora miza uriașă a Chinei în recentele tensiuni legate de Ucraina și nici ambiția subiacentă a NATO de a bloca ascensiunea Chinei în regiune prin limitarea vânzării de active ucrainene către China. Și prin faptul că face tot ce-i stă în putință pentru a zădărnici Drumul modern al mătăsii.

Pe măsură ce sancțiunile împing Rusia spre consolidarea legăturilor bilaterale cu China și spre integrarea deplină în BRI, un bloc comercial pan-eurasiatic poate fi realinierea care forțează o guvernanță a bunurilor comune globale și o resetare a epocii excepționalismului american.

7. Cu speculații din ce în ce mai mari cu privire la impactul pe termen lung al războiului asupra fluxurilor comerciale bilaterale dintre China și Europa, conflictul dintre Rusia și Ucraina va catapulta Israelul – unul dintre principalii susținători ai Marii Resetări – la o și mai mare proeminență internațională.

Israelul este o piață BRI extrem de atractivă pentru China, iar PCC este foarte conștient de importanța Israelului ca avanpost strategic care face legătura între Oceanul Indian și Marea Mediterană prin Golful Suez.

În plus, guvernul chinez a recunoscut de mulți ani primatul Israelului ca centru tehnologic global și a valorificat capacitățile de inovare ale Israelului pentru a contribui la soluționarea propriilor provocări strategice.

Prin urmare, este probabil ca medierea lui Naftali Bennet între Moscova și Kiev să ia în considerare rolul instrumental al Inițiativei Belt and Road (BRI) în extinderea amprentei strategice regionale și globale atât a Chinei, cât și a Israelului.

Statutul Israelului ca unul dintre cele mai importante centre tehnologice ale viitorului și ca poartă de legătură între Europa și Orientul Mijlociu este legat în mod indisolubil de rețeaua de infrastructuri fizice, cum ar fi drumurile, căile ferate, porturile și conductele de energie pe care China le-a construit în ultimul deceniu.

Fiind deja o putere în domeniul tehnologiilor auto, al roboticii și al securității cibernetice, Israelul aspiră să fie națiunea centrală în Regatul mileniului, iar startup-urile tehnologice ale țării se preconizează că vor juca un rol-cheie în cea de-a patra revoluție industrială.

Consolidarea relației sale în evoluție cu China, pe fondul crizei ruso-ucrainene, ar putea contribui la propulsarea Israelului într-un hegemon regional prin excelență, cu o mare parte a puterii economice și tehnologice centralizate care converge la Ierusalim.

În timp ce Israelul se angajează în eforturile de a-și diversifica piețele de export și investițiile în afara Statelor Unite, se pune o întrebare importantă.

Se află Israelul în etapa de formare a externalizării intereselor sale de securitate în afara SUA și își acoperă pariurile pe axa sino-rusă?

8. În prezent, este cunoscut faptul că ID-urile digitale reprezintă un element central al agendei ”Great Reset” a Forumului Economic Mondial și urmează să fie raționalizate în toate industriile, lanțurile de aprovizionare și piețele, ca modalitate de a promova ODD 2030 ale ONU și de a furniza servicii individualizate și integrate în viitoarele orașe inteligente.

Mulți și-au dat seama cum poate fi folosită o astfel de platformă pentru a introduce un sistem global de control tehnocratic al populației. Și de conformare, prin încorporarea umanității într-un nou lanț valoric corporativ în care cetățenii sunt extrași ca mărfuri de date pentru investitorii ESG și piețele de obligațiuni cu capital uman. Cetățenilor li se atribuie un scor social și climatic în funcție de măsura în care se situează în raport cu ODD-urile ONU.

Această verificare fără întreruperi a persoanelor și a dispozitivelor conectate în medii inteligente poate avea loc numai după ce datele noastre biometrice, dosarele de sănătate, finanțele, dosarul educațional, obiceiurile de consum, amprenta de carbon și întreaga sumă a experiențelor umane vor fi stocate într-o bază de date interoperabilă pentru a determina conformitatea noastră cu ODD-urile ONU, forțând astfel o schimbare monumentală a contractului nostru social.

Pașapoartele vaccinale au fost inițial promovate de parteneriatele public-private ca punct de intrare pentru ID-urile digitale. Acum, că o astfel de logică și-a urmat cursul, cum ar putea contribui tensiunile geopolitice actuale la scalarea a ceea ce reprezintă nodul cheie al unui nou ecosistem digital?

În mod tradițional, Ucraina a fost numită grânarul Europei și, alături de Rusia, ambele națiuni sunt furnizori globali importanți de cereale de bază. Prin urmare, războiul are toate caracteristicile unei lebede negre pentru mărfuri și inflație.

Cu o economie aflată în pragul colapsului din cauza unei crize de aprovizionare la nivel mondial, trepidațiile economice rezultate vor declanșa urgențe de război în întreaga lume, iar publicului i se va spune să se pregătească de raționalizare.

Odată ce acest lucru se va întâmpla, adoptarea multilaterală a ID-urilor digitale, conectate cu monedele digitale ale băncilor centrale, poate fi prezentată ca fiind soluția pentru gestionarea și distribuirea eficientă a rațiilor necesare gospodăriilor, în cadrul unei stări de urgență și de excepție fără precedent.

Banca Angliei a avansat deja perspectiva unor bani programabili, ce pot fi cheltuiți numai pe bunuri esențiale sau pe bunuri pe care un angajator sau un guvern le consideră sensibile.

Odată ce emițătorului i se va acorda controlul asupra modului în care banul este cheltuit de către beneficiar, va deveni aproape imposibil să funcționeze în mod adecvat fără un ID digital, necesar pentru a primi pachete de alimente și a obține un mijloc de subzistență de bază. Gândiți-vă la UBI (venitul universal de bază).

În cazul în care inflația alimentară continuă pe o traiectorie ascendentă, fără semne de diminuare, guvernele ar putea institui controale ale prețurilor sub formă de raționalizare, iar intrările de rații ar putea fi înregistrate în registrele blockchain de pe Digital ID pentru a ne urmări amprenta de carbon și obiceiurile de consum în timpul unei urgențe naționale.

9. Europa se află direct în linia de foc, odată ce se va declanșa un război hibrid între NATO și axa sino-rusă.

Ar fi neglijent să ignorăm pericolul clar reprezentat de un atac cibernetic asupra băncilor și a infrastructurii critice sau chiar de un schimb nuclear timid și tactic cu rachete balistice intercontinentale (ICBM).

Cu toate acestea, utilizarea tehnologiilor de acces de la distanță pentru a șterge memoria sistemului din aparatul bancar SWIFT sau Cross-Border Interbank Payment System poate, potențial, să facă nefuncțională o mare parte din economia internațională și să trimită dolarul în picaj.

Dacă un eveniment de asemenea proporții cataclismice ar avea loc, vom asista, fără îndoială, la creșterea cererilor de revizuire a securității cibernetice.

Consecințele unui astfel de eveniment ar putea foarte bine să stabilească un nou protocol de securitate globală, conform căruia cetățenii trebuie să dețină un ID digital ca măsură de securitate națională strict necesară.

Ne putem imagina cum accesul la internet sau la serviciile publice în urma unui atac cibernetic la nivel național ar putea impune cetățenilor să utilizeze un Digital ID pentru a autentifica faptul că activitățile și tranzacțiile lor online provin dintr-o sursă legitimă și nu rău intenționată.

Există puține coincidențe în politică.

10. Implicațiile economice ale acestui război vor fi atât de dezastruoase încât guvernele și sectorul public vor avea nevoie de o injecție semnificativă de capital privat pentru a acoperi deficitul de finanțare.

Acest lucru va face ca separarea tradițională a puterilor între instituțiile bancare centrale și guverne să devină efectiv caducă, deoarece primele vor fi poziționate pentru a influența în mod disproporționat traiectoria fiscală a statelor naționale, a căror suveranitate va fi distrusă prin capturarea în masă a guvernelor de către băncile centrale și fondurile speculative.

Prin urmare, modelul statului-națiune este treptat răsturnat de o tehnocrație globală, formată dintr-un consorțiu neales de lideri ai industriei, oligarhi ai băncilor centrale și instituții financiare private. Majoritatea sunt predominant actori corporativi nestatali care încearcă să restructureze guvernanța globală și să se înroleze în procesul decizional global.

Prin urmare, viitorul relațiilor internaționale și transformarea socială, economică și politică prin care trece în prezent lumea în lumina pandemiei și a conflictului dintre Rusia și Ucraina nu va fi decis prin intermediul multilateralismului și al reprezentanților aleși ai statelor suverane.

Mai degrabă, va fi decis printr-o rețea de parteneriate cu mai multe părți interesate, motivate de politica oportunității și care nu răspund în fața niciunui electorat. Sau nu sunt obligate față de niciun stat și pentru care concepte precum suveranitatea și dreptul internațional nu au niciun sens.

Sursa: Winteroak.org.uk