29.5 C
București
duminică, 3 iulie 2022

Laura Codruța Kovesi, eroina luptei anticorupție, n-a scos un cuvânt despre îngroparea dosarelor Airbus, Ericsson, ING și Microsoft

NOTĂ: Acest articol a fost publicat de Agenția Mediafax pe 7 mai 2020. Rămâne la fel de actual și în ziua de azi. Ulterior, a ”dispărut” subit, într-o noapte foarte agitată de noiembrie 2021, împreună cu alte 300 de comentarii și analize.

După o perioadă de acalmie în care, printre altele, probabil a căutat cea mai potrivită mochetă pentru sediul Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi a revenit în forţă pe micile ecrane, în plină pandemie. Aproape la unison, politicieni, influenceri şi jurnaliști au salutat victoria la CEDO a fostei şefe a DNA.

Unii şi-au amintit cu nostalgie de lupta anticorupţie în epoca #rezist. Alţii şi-au amintit de celebra pomană a porcului de la vila SRI, cu Liviu Dragnea maestru de ceremonii, generalul Coldea responsabil cu sonorizarea şi Kovesi invitat special din partea gazdelor. Sau de presupusa amiciţie la cataramă cu celebrul fugar Sebastian Ghiţă.

Desemnată recent personalitatea anului de către publicaţia Emerging Europe, Laura Codruţa Kovesi este văzută drept un simbol al luptei anticorupţie nu doar în România. Într-un interviu radiofonic ea a declarat că ar fi candidat pentru noua funcţie chiar dacă ar fi rămas la conducerea DNA. Şi asta nu pentru cei 8.000 de euro în plus la salariu (adică un salt de la 4 la 12 mii și alte beneficii). Fiind o profesionistă desăvârșită care îşi iubeşte meseria, a considerat că noul birou din Luxemburg ar echivala cu încununarea unei cariere de 25 de ani în magistratură. Şi ar aduce, de ce nu, un câștig de imagine României.

Cârcotaşii îi reproşează că ar fi transformat lupta anticorupţie într-un spectacol televizat, ar fi selectat dosarele grele după bunul plac, ar fi comis abuzuri şi i-ar fi şantajat pe magistraţii incomozi prin intermediul generalului Florian Coldea. Colaborarea strânsă dintre cei doi (care include şi celebrele protocoale neconstituţionale SRI-DNA) se spune că ar fi stat la baza incredibilului succes al DNA din epoca Kovesi, cu foarte puţine achitări şi mulţi politicieni importanţi trimişi după gratii. De altfel odată cu retragerea SRI din ecuaţie, Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit o instituţie la fel de decorativă ca PNA-ul de pe vremea procurorului Ioan Amarie. Sau ca harta Ținutului Secuiesc din biroul lui Klaus Iohannis.   

Un lucru știm cu siguranță: corupţia şi fărădelegile nu sunt nici pe departe apanajul exclusiv al politicienilor din România. Dimpotrivă, cu cât statele sunt mai bogate, cu atât nivelul corupţiei creşte. Aşadar, ar fi de aşteptat ca pe viitor Laura Codruţa Kovesi să lucreze la dosare extrem de spectaculoase, cu prejudicii infinit mai mari decât cei 6.000 de euro de la Protecţia Copilului Teleorman.

E dificil de spus dacă vom vedea politicieni europeni scoşi în cătuşe din Parchetul de la Luxemburg, cu mass-media călare pe garduri. E dificil de anticipat şi dacă vor fi traşi la răspundere politicieni cu funcţii înalte şi oameni de afaceri cu greutate sau doar mărunţi funcţionari înhăitaţi cu interlopi care acţioneză transfrontalier. Toate acestea depind de o multitudine de factori.

Însă ceea ce merită subliniat este că fosta şefă a DNA nu a avut absolut nicio reacţie publică faţă de nişte mega-acte de corupţie la nivel european. Nu s-a pronunţat în legătură cu soluţionarea controversată a respectivelor dosare nici înainte şi nici după numirea în noua funcţie. Nu a protestat vehement, cum poate s-ar fi impus. A lăsat să se înţeleagă că deciziile procurorilor sunt perfect normale. Că unii infractori merită să beneficieze, totuşi, de imunitate. Că este firesc ca autorii unor tunuri de miliarde de euro să scape nepedepsiţi.

Spre exemplu Agenţia Reuters anunţa în februarie a.c. că producătorul de aeronave Airbus va plăti 4 miliarde de dolari pentru închiderea unor acuzaţii de corupţie din partea autorităţilor americane, britanice şi franceze. „Prin acordul de astăzi, ajutăm Airbus să întoarcă pagina definitiv asupra practicilor corupte din trecut”, declara senin procurorul francez Jean-Francois Bohnert, nu înainte de a se asigura că guvernul preşedintelui Macron va primi o compensaţie de 2,08 miliarde euro. Aceeaşi agenţie de presă anunţa la finele anului trecut că firma suedeză Ericsson va plăti peste un miliard de dolari pentru închiderea unor acuzaţii de corupţie (inclusiv mituirea unor oficiali guvernamentali) într-o serie de ţări unde activează. Da, aţi citit bine, compania este din Suedia, a cărei ambasadă făcea glumiţe cu corupţii din România şi ne dădea sfaturi de bune practici în Justiţie. Dacă numai amenda a fost de un miliard de dolari, ne imaginăm cu uşurinţă cam la cât s-a ridicat prejudiciul. 

Ajungem şi la mega-corupţia bancară, unde o ştire din septembrie 2018 preciza că ING a acceptat plata unei amenzi de 775 de milioane de euro pentru închiderea unei investigaţii în Olanda, în legătură cu infracţiuni de spălare de bani. „ING a anunţat că regretă profund aceste nereguli şi că board-ul executiv, condus de directorul general Ralph Hamers, a acceptat să nu primească bonusuri pentru 2018”, se arată în comunicatul băncii. Uau! Iată ce înseamnă o pedeapsă exemplară pentru bancheri neglijenți! Să ne amintim că şi olandezii au fost campioni ai luptei anticorupţie în România. Despre cum au ajuns sau nu după gratii șefii băncilor de pe Wall Street după ce au provocat criza din 2008 pomenim aici doar în treacăt.

Mai spunem și că americanii de la Microsoft au avut mari probleme să-şi controleze practicile neortodoxe în Europa. Iar asta chiar în timp ce ambasada de la Bucureşti o aplauda în picioare, la scenă deschisă, pe Laura Codruţa Kovesi. Compania lui Bill Gates a acceptat în iulie 2019 să achite 25 de milioane de dolari (plus o amendă penală de 9 milioane de dolari) pentru renunţarea la acuzaţii în legătură cu acte de corupție în Ungaria, prin cunoscuta metodă de mituire a oficialilor guvernamentali. Fapte infracționale similare atribuite Microsoft au mai fost semnalate în China, Italia, Rusia, Pakistan şi România. Apropo de România, dosarul Microsoft pare a avea un final previzibil, după ce în ianuarie 2020 judecătorii au dispus reluarea anchetei de la zero, la trei ani de la trimiterea în judecată a inculpaţilor.

Este evident că prin natura meseriei (şi, mai nou, a funcţiei) Laura Codruţa Kovesi cunoaşte foarte bine nivelul corupţiei în România, în Europa şi în lume. Cunoaşte şi cazurile expuse mai sus, măcar din relatările mass-media. Orice om de bună credinţă care vede în Laura Codruţa Kovesi calităţile unei adevărate luptătoare anticorupţie aşteaptă ca „personalitatea anului”, laureată cu multiple distincţii naţionale şi internaţionale, să ia atitudine în mod public. Să rupă pisica-n două şi să arate că, de la nivelul înaltei funcţii de procuror șef european, nu-i va împărţi pe corupţi în ”buni” şi ”răi”. În amendabili şi puşcăriabili. În victime şi protejaţi. În muritori de rând și privilegiați. În infractori din Est și neglijenți din Vest.

Măcar acum, după ce şi-a văzut visul cu ochii, Kovesi ar trebui să fie eroina pe care o aşteaptă mulți europeni. Să iasă plină de curaj într-o conferinţă de presă şi să-i anunţe pe Merkel şi Macron, la o oră de maximă audienţă: „Dragi prieteni, ce-a fost a fost. Până aici cu joaca! Gata, tragem linie! Cine greşeşte, plăteşte, indiferent că-l cheamă Airbus, ING, Ericsson, Microsoft sau whatever. Mi se rupe de protecția politică! O să-mi fac treaba cât timp voi fi procuror şef şi o să-i pun în cătuşe pe toţi corupţii din Europa. Să nu vină nimeni la mine cu trafic de influență. Nu ţine! Vă dau un exemplu. Dacă însăși Ursula von der Leyen va călca strâmb o arestez fără să clipesc. E  limpede, Frau Merkel? O singură rugăminte aş avea ca să iasă treaba ca la carte. Mi-l dați pe generalul Coldea să fie mâna mea dreaptă la Luxemburg. Pe urmă semnăm nişte protocoale beton, perfect constituţionale, cu serviciile voastre de informaţii. Atât am avut să vă spun. La revedere și mult succes cu pandemia!”.

Cum puteți sprijini proiectul Patrioților

Platforma Opozitia.net depinde exclusiv de donațiile Patrioților. Ea va exista cât timp VOI veți considera că are sens să existe. Fiecare donație, cât de mică, ne aduce mai aproape de Libertatea de altădată. Ne ajută să avem o voce din ce în ce mai puternică. Ne ajută să rezistăm în fața ofensivei nemaintâlnite din partea Globaliștilor fără niciun Dumnezeu.

Donează prin

Donează prin Transfer Bancar:

Conturi ING BANK
RO70INGB0000999906930786 (RON)
RO65INGB0000999911989038 (EUR - SWIFT INGBROBU)

Titular Adrian Onciu

Donează prin Revolut

Tel: 0791.287.318

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi articole