32.8 C
București
miercuri, 29 iunie 2022

Este Individualism vs Colectivism noua Dreapta vs Stânga?

Când ne gândim în mod obișnuit la ”spectrul politic”, ne imaginăm o scară liniară care se extinde în direcții opuse. Partea stângă o considerăm ”liberală” sau ”progresistă”, iar partea dreaptă o considerăm ”conservatoare”.

Suntem predispuși să folosim această reprezentare simplificată drept o modalitate de a compara și de a contrasta diferite ideologii și doctrine, ignorând astfel complexitatea spectrului politic.

Mai există și o altă complicație a simplificării menționată mai sus, una mai puțin evidentă. Spectrul stânga-dreapta consideră conservatorismul și progresismul ca fiind diametral opuse. În realitate, cele două doctrine au un punct comun important: adepții lor caută adesea să își impună opiniile personale asupra restului societății.

Din acest motiv, propun o abordare diferită.         

În loc să separăm ideologiile în funcție de tipul de doctrine sociale, ar trebui să le clasificăm în funcție de cât de mult caută aceste ideologii să impună doctrinele sociale asupra celorlalți. Cu alte cuvinte, ideile ar trebui să fie judecate în funcție de cât de multe alegeri lasă la latitudinea cetățeanului și cât de mult permit indivizilor să trăiască după modul lor de viață și după etica lor. O parte a acestui spectru propus permite indivizilor să trăiască conform propriilor principii și idealuri, în timp ce cealaltă parte caută să impună propriile judecăți de valoare asupra vieților celorlalți membri ai socieții.

Individualismul

Prima parte a acestui spectru este cunoscută sub numele de ”individualism”. După cum scrie Ayn Rand, ”individualismul îl consideră pe om… ca fiind o entitate independentă și suverană care posedă dreptul inalienabil la propria viață, un drept derivat din natura sa de ființă rațională”.

Individualismul consideră că fiecare persoană este o ființă independentă care are dreptul la cel mai mare grad posibil de libertate de alegere și de acțiune. Această libertate se oprește doar atunci când intră în conflict direct cu capacitatea celor din jur de a-și exercita individualismul lor, de a face același lucru, în principal dacă prejudiciază sau aduce atingere vieții, libertății sau proprietății lor. 

Pentru un individualist, rolul cel mai important al guvernului este acela de a îi proteja viața, libertatea și proprietatea. Orice alt rol exercitat de guvern, fie că este vorba de țeluri ”progresiste” sau ”conservatoare”, este, în cuvintele lui Frédéric Bastiat, ”jaf legalizat”.

Deoarece guvernul este finanțat prin sistemul de taxe – taxarea fiind de fapt confiscarea forțată a unei părți din proprietatea cetățeniolor – individualistul consideră că guvernul trebuie să îndeplinească doar sarcini care să protejeze și să faciliteze libertatea individuală.

În ultimă instanță, individualismul se bazează pe ideea că nu trebuie să impunem un mod de viață sau anumite idei celorlalți membri ai societății. Rasa umană e o specie diversă și complexă în care indivizii trebuie să aibă libertatea de a face propriile alegeri. Trebuie să fim liberi să alegem și să acționăm așa cum ne poftește inima, atâta timp cât aceste alegeri nu intră în conflict direct cu drepturile celorlalți de a face același lucru.

Colectivism

Cealaltă parte a spectrului este ”colectivismul” și cuprinde cele mai multe dintre convingerile la care suntem expuși în mod obișnuit. Fie că este vorba de conservatorism, progresism sau socialism, colectivismul implică impunerea unui anumit mod de gândire sau a unui anumit punct de vedere asupra membrilor societății.

În timp ce principiul cheie al individualismului este maximizarea libertății care permite traiul după propria morală, un principiu cheie al ideologiilor colectiviste este disponibilitatea de a utiliza mijloace coercitive pentru a promova fie o agendă socială, fie una economică. Aceasta se poate realiza pe două căi: guvernul ar putea subvenționa activități pe care le aprobă sau ar putea restricționa libertatea individului prin reglementări pentru activitățile pe care guvernul le dezaprobă.

Din păcate, această tendință este omniprezentă în peisajul nostru politic actual. Ea există de ambele părți ale spectrului politic stânga-dreapta.

Gruparea de dreapta a spectrului politic modern, deși tinde să prețuiască idei individualiste cum ar fi constituționalismul și libertatea economică, este totuși atrasă de anumite tendințe colectiviste. Conservatorii au sprijinit tarifele vamale, au extins puterea militară, au susținut incriminarea căsătoriilor între persoane de același sex și au îmbrățișat politici precum Războiul Împotriva Drogurilor.

Gruparea de stânga a spectrului politic susșine asistența medicală universală, colegiul ”gratuit”, un stat asistențial extins, măsuri de control al armelor și deci creșterea fiscalității.

Prin urmare atât ideologia conservatoare cât și cea progresistă implică adesea impunerea unei idei asupra întregii populații, fie prin obligarea cetățenilor să plătească pentru un anumit program politic, fie prin restricționarea libertății de alegere.

Asistența medicală universală, colegiul ”gratuit”, extinderea puterii militare, etc. sunt toate de natură colectivistă, deoarece încearcă să promoveze ”binele comun” prin obligarea cetățenilor să plătească pentru el. Aceasta înseamnă că mai puțini bani ai contribuabilior sunt alocați pentru a cumpăra lucrurile pe care ei le doresc cu adevărat. În schimb acei bani sunt deturnați cu scopul de a finanța produse sau servicii pe care poate că nu și le doresc sau de care nu beneficiază direct.

Dihotomia supremă

Am putea fi tentați să presupunem că individualismul este o expresie a egoismului. În lucrarea sa clasică ”Drumul spre servitute”, Friedrich Hayek subliniază că nu este deloc așa.

”(Individualismul) pornește pur și simplu de la faptul incontestabil că limitele puterii noastre de imaginație fac imposibilă includerea în scara noastră de valori a mai mult decât un sector al nevoilor întregii societăți”, a observat Hayek.

Noi, ca indivizi, dorim să ne promovăm propriile interese și ar trebui să ni se acorde cât mai multă libertate pentru a ne realiza acest scop.

Libertățile noastre nu pot fi îngrădite pentru o variantă a ”binelui comun”, deoarece acest lucru presupune în mod necesar că cineva decide care este ”binele comun” și permite ca deciziile sale să triumfe asupra drepturilor indivizilor – a căror protecție este chiar scopul guvernului.

George Orwell, autorul cărții ”1984” și unul dintre marii profeți ai secolului XX, a observat că dihotomia Stânga vs. Dreapta nu mai este utilă în lumea modernă.

”Adevărata diviziune nu este între conservatori și revoluționari, ci între autoritari și libertarieni”, scria Orwell într-o scrisoare din 1948 către Malcolm Muggeridge.

Orwell avea dreptate. Și, mergând mai departe, ar trebui să recunoaștem tendințele colectiviste din politica noastră.

Această simplă recunoaștere este primul pas către un obiectiv universal:

  • să trăim după idealurile pe care fiecare din noi le considerăm rezonabile,
  • să ne stabilim propriile noastre standarde,
  • să ne respectăm propriile noastre principii și
  • să nu fim restricționați sau deposedați de cei care cred că știu ce este mai bine pentru noi.

Articol preluat de pe Fee.org (Foundation for Economic Education)

Cum puteți sprijini proiectul Patrioților

Platforma Opozitia.net depinde exclusiv de donațiile Patrioților. Ea va exista cât timp VOI veți considera că are sens să existe. Fiecare donație, cât de mică, ne aduce mai aproape de Libertatea de altădată. Ne ajută să avem o voce din ce în ce mai puternică. Ne ajută să rezistăm în fața ofensivei nemaintâlnite din partea Globaliștilor fără niciun Dumnezeu.

Donează prin

Donează prin Transfer Bancar:

Conturi ING BANK
RO70INGB0000999906930786 (RON)
RO65INGB0000999911989038 (EUR - SWIFT INGBROBU)

Titular Adrian Onciu

Donează prin Revolut

Tel: 0791.287.318

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi articole