36.4 C
București
vineri, 1 iulie 2022

George Soros și incredibila sa fundație de dezinformare în masă. Rețeaua din România (3)

Cum au reușit 60.000 de protestatari bine organizați într-o țară cu 20 de milioane de locuitori să forțeze guvernul României să demisioneze? Totul a început cu un incendiu.

Colectiv, fosta fabrică bucureșteană transformată în club de noapte, avea o capacitate legală de 80 de persoane. Dar pe 30 octombrie 2015, peste 400 de persoane – majoritatea tineri și adolescenți – au umplut clădirea veche de un secol, în timp ce trupa de heavy metal Goodbye to Gravity lansa ”Mantras of War”, primul album cu studioul Universal Music.

La ora 22, trupa a urcat pe scenă și, cu două focuri de pirotehnie, a deschis concertul cu single-ul ”The Day We Die”.

O fată din public, care a refuzat să își dea numele pentru că părinții ei nu știau că se află acolo, a declarat pentru site-ul de știri Magyar Nemzet, că în jurul orei 22:30 s-a simțit rău și și-a rugat prietenul să o scoată afară, la aer. În timp ce se îndreptau spre singura ieșire a clubului, alte două focuri de artificii, mai mari, au fost aprinse pe scenă.

”Asta nu făcea parte din spectacol”, a glumit solistul Andrei Găluț, în timp ce un stâlp cu spumă acustică s-a aprins din cauza scânteilor care au aterizat prea departe. El a cerut cu calm un extinctor, dar nimeni nu a avut timp să găsească unul.

În doar câteva secunde, focul a urcat până în vârful stâlpului. Panica s-a răspândit, în timp ce tavanul a explodat într-o jerbă de flăcări, lăsând să cadă resturi aprinse pe participanți, care se călcau în picioare pentru a scăpa. Când mulțimea a forțat ușile duble ale clubului, rafala de oxigen a produs o explozie – temperatura incendiului s-a ridicat la peste o mie de grade. Într-un minut și 19 secunde, focul a cuprins întregul ring de dans – monoxidul de carbon și cianura au umplut rapid clubul, omorând multe persoane în câteva minute, înainte ca acestea să aibă șansa de a ajunge la ușă.

Între timp, fata care se simțea rău și prietenul ei au așteptat în fața intrării ca cei doi prieteni ai lor să iasă.

”Am fost cea mai norocoasă de acolo”, a declarat ea pentru ziar. ”Oamenii abia mergeau. Unul dintre ei ne-a spus că la ieșire se formase o grămadă de cadavre de aproximativ [1,5 metri] înălțime peste care trebuia să treacă.”

Unul dintre prietenii lor avea arsuri pe 70 la sută din corp; celălalt nu a reușit să iasă. În cele din urmă, au murit 64 de persoane, inclusiv patru dintre cei cinci membri ai trupei Goodbye to Gravity și logodnica singurului supraviețuitor.

În zilele care au urmat, doliul s-a transformat în indignare față de Primăria Sectorului 4 din București, Mulți au crezut că mituirea unor funcționari le-a permis proprietarilor clubului să funcționeze peste capacitate și să ignore codurile de siguranță. Dar cântărețul Andy Ionescu a declarat pentru Digi 24, un important post de televiziune din România, că el crede că dacă autoritățile ar efectua inspecții serioase, fiecare club din România ar fi închis. Bianca Boitan Rusu, PR manager al unei trupe de rock alternativ, spune că aproape toate cluburile din București sunt în incinta unor foste fabrici.

Cu toate acestea, pe 3 noiembrie, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a cere nu doar demisia primarului, ci și a premierului Victor Ponta și a întregului său cabinet, pentru ceea ce ei considerau a fi ”cultura înrădăcinată a șpăgii”. Mulți au fluturat drapelul național cu o gaură în centru – o reminiscență a revoluției din 1989, când demonstranții au tăiat emblema comunistă.

”Corupția ucide” a devenit strigătul lor de luptă, demonstranții din mai multe orașe acuzând politicienii pentru morțile tragice. Un protestatar a ținut o pancartă cu premierul, primarul Sectorului 4, ministrul de Interne și Patriarhul Ortodox Român în flăcări, cu mesajul: ”Nu, nu, nu: Ar fi trebuit să ardeți cu toții”.

Pe 4 noiembrie, premierul Ponta a demisionat, împreună cu întregul cabinet.

”Sper că demisia mea… îi va satisface pe cei care au protestat”, a declarat Ponta, adăugând că este imposibil să guvernezi pozitiv într-un climat de instabilitate politică. ”Nu mă refer la nimeni în mod special. Din experiența mea, cei care pariază politic pe suferința oamenilor, mai devreme sau mai târziu, vor plăti un preț greu.”

Adversarul său Klaus Iohannis, a făcut, între timp, o baie de mulțime: ”Alegerea mea a fost primul mare pas spre acest tip de politică nouă, curată și transparentă [pe care ați dorit-o]”, le-a declarat el telespectatorilor, în timpul unei conferințe de presă televizate. ”A trebuit să moară oameni pentru ca această demisie să aibă loc”.

Dar, două zile mai târziu, primul sondaj de opinie de după tragedie a arătat o deconectare bruscă între populația României și cei care protestau în stradă.

Doar șapte la sută dintre respondenți au declarat că au considerat guvernul responsabil pentru tragedie, același procent care a dat vina pe membrii trupei decedate. Mai mult, doar 12 la sută învinovățit ”clasa politică” în general. 69 la sută au apreciat chiar favorabil răspunsul guvernului la tragedie.

O lună mai târziu, o altă firmă de sondaje a găsit un rezultat similar, doar 14,8 la sută dintre respondenți dând vina pe guvernul central. Acest sondaj a inclus opțiunea de a învinovăți compania de artificii, dar opțiunea a părut să îndepărteze mai mult vina de la primărie, decât de la guvernul central.

Cumva, într-o țară cu 20 de milioane de locuitori, mai puțin de 60.000 de protestatari, cu simpatia a mai puțin de 15 la sută din populație, au reușit să forțeze guvernul să se predea. Cine a fost în spatele acestei acțiuni?

Miliardarul liberal George Soros are un plan pentru a răspândi marca sa de ”democrație” în țările din Europa de Est. Dar este cu adevărat un plan democratic?

”Te sună președintele țării și tu nici măcar nu răspunzi?”, a întrebat-o o cunoștință pe Monica Macovei, la telefon, în ziua de Crăciun 2004. Un număr necunoscut îi hărțuise telefonul mobil, în timp ce ea încerca să-și petreacă timpul cu familia. Dar d-na Macovei nu avea nicio idee că ar putea fi președintele ales al României, Traian Băsescu – și nici nu știa de ce o sunase, de altfel. Probabil că noul președinte ales avea numărul ei de telefon de la cunoștința comună, persoana care o luase la rost în ziua de Crăciun.

Când Băsescu a sunat-o din nou, a întrebat-o dacă vrea să fie ministrul al Justiție. Uimită, ea a avut nevoie de timp de gândire și l-a întrebat dacă îl poate suna oricând. ”Ministrul Justiției îl poate suna oricând pe președinte”, a asigurat-o Băsescu.

Mama lui Macovei a îndemnat-o să refuze politicos oferta. Petrecea deja mult timp departe de familia ei. De fapt, în acel moment, majoritatea lucrurilor ei se aflau la Sarajevo, în Bosnia-Herțegovina, unde lucra la reforma justiției cot la cot cu Consiliul Europei. De asemenea, Macovei era președinta unei organizații nonprofit din România – un alt lucru la care ar fi trebuit să renunțe, dacă ar fi intrat în guvern. Trebuia să discute cu altcineva înainte de a se decide.

Macovei absolvise pe locul patru în țară în 1982, la Facultatea de Drept a Universității din București. Ea a lucrat apoi ca procuror atât în timpul, cât și după căderea regimului comunist din România, condus de Nicolae Ceaușescu. După căderea Cortinei de Fier, a devenit unul dintre numeroșii tineri profesioniști din Europa de Est beneficiari ai filantropiei americane – finanțată în mare parte de miliardarul de origine maghiară George Soros. Cel care vizează ”dezvoltarea democrației” în regiune.

În Fundații și politici publice: The Mask of Pluralism, politologul Joan Roelofs identifică ”formarea de lideri” ca fiind una dintre principalele modalități prin care ONG-urile occidentale (finanțate cu sute de milioane de dolari) au oferit ”asistență tehnică” Europei de Est post-comuniste. Ea enumeră National Forum Foundation, Pew Economic Freedom Fellows Program și Eisenhower Exchange Fellowships ca fiind trei exemple de instituții care au educat ”viitoarele elite” în anii 1990 și le-au adus în rețele internaționale.

În 1992, Macovei a primit o bursă completă la Universitatea Central Europeană (CEU) a lui Soros din Budapesta. Miliardarul o crease cu un an înainte pentru a oferi o platformă de răspândire a ideologiei sale. Macovei a absolvit doi ani mai târziu, cu un master în drept. Ulterior, ea avea să se alăture Consiliului de Administrație al CEU.

Monica Macovei, în spatele lui Soros, alături de membrii Consiliului de Conducere al universității fondată de miliardar

După absolvirea CEU, Macovei a fost consultantă pentru mai multe ONG-uri, printre care Institutul pentru o Societate Deschisă (OSI) al lui Soros, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), finanțat de Soros, și Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC). Bloggerul ERRC, Adam Weiss, rezumă legătura lui Soros cu acesta din urmă în relatarea unui moment în care filantropul a făcut o vizită organizației: ”Impresionarea domnului Soros este importantă; fundațiile sale Open Society Foundations ne-au ajutat să ne înființăm și continuă să ne sprijine. Îmi imaginez că toată lumea a fost anunțată cu luni de zile înainte că va veni. Probabil că cei mai dezordonați colegi ai mei și-au curățat birourile. Unii au petrecut cu siguranță câteva minute în plus pentru a-și alege hainele în acea dimineață”.

Într-un interviu acordat în 1995, Soros a dat două motive simple pentru finanțarea masivă a fundațiilor din Europa de Est: ”Îmi pasă de principiile societății deschise și îmi pot permite”.

”Recunosc că nu sunt un om al organizațiilor”, a spus el. ”Dar îmi păstrez dreptul de a formula o strategie”.

Strategia lui Soros a rămas aceeași din 1984, când a înființat prima fundație est-europeană în Ungaria, țara sa natală: să găsească oameni care îi împărtășesc viziunea unei ”societăți deschise” și să le ofere mijloacele necesare pentru a o răspândi. Întrebat ce anume fac fundațiile sale, el a răspuns: ”Este imposibil de spus”.

”În fiecare țară, am identificat un grup de persoane – unele personalități de prim rang, altele mai puțin cunoscute – care împărtășeau credința mea într-o societate deschisă și le-am încredințat sarcina de a stabili prioritățile”.

Când a fost întrebat cum definește ”societatea deschisă”, Soros a spus că filozoful Karl Popper l-a învățat: ”Conceptele nu trebuie definite; ele trebuie explicate”. În filosofia sa, societatea deschisă se bazează pe ”înțelegerea imperfectă”. Nimeni nu este în posesia adevărului suprem”.

Implicarea lui Macovei în ONG-uri și activitatea sa reformatoare au atras atenția în Occident, ceea ce a dus la oportunități de a vorbi despre sistemul juridic românesc.

În 1996, ea a criticat legile țării sale în fața Subcomisiei pentru drepturile omului de la Bruxelles. A pretins că oferă o imunitate largă titularilor de funcții și oficialilor guvernamentali. Ea a argumentat că ”lipsa de investigare penală a membrilor guvernului și Parlamentului duce la neîncrederea populației în sistemul politic și judiciar”.

În 1997, a primit o bursă Eisenhower Exchange Fellowship, destinată ”bărbaților și femeilor la mijlocul carierei, cu realizări remarcabile, care se așteaptă să își asume poziții de influență națională”, după ce a fost nominalizată de Manuela Ștefănescu, care a lucrat pentru APADOR-CH.

După terminarea bursei, Macovei a demisionat din funcția de procuror. În scrisoarea sa de demisie, ea a invocat diferențe de înțelegere a rolului Parchetului într-o societate democratică.

În scurt timp, a început să lucreze cu normă întreagă pentru APADOR-CH, co-direcționat de președintele Open Society Institute, Renate Weber. Weber avea să devină mai târziu cel mai longeviv președinte al Consiliului Soros din România. Macovei, între timp, a preluat APADOR-CH în calitate de președinte, în 2001.

Confruntată cu cea mai mare provocare a carierei sale, dar și cu cea mai mare oportunitate a vieții sale (propunearea de a deveni ministru), ea a decis să o sune pe Ștefănescu pentru sfaturi.

”Nu pleca!”, a îndemnat-o prietena ei. Treaba societății civile era de a trage guvernul la răspundere, nu de a i se alătura. Trecerea dincolo ar fi fost asemănătoare cu trădarea.

Neîncrezătoare, Macovei a sunat o altă președintă de ONG finanțată de Soros și prietenă apropiată, Alina Mungiu-Pippidi.

Mungiu-Pippidi, membru al Consiliului consultativ european al Open Society Foundations (OSF), ar fi un candidat solid pentru funcția de ideolog-șef al societății Soros din România. Politolog, a publicat numeroase lucrări în engleză, franceză și română și a ținut frecvent prelegeri la universități din Ivy League despre tranziția Europei de Est către o economie de piață. Ea a contribuit de timpuriu la Revista 22, publicația Grupului pentru Dialog Social (GDS), cu care Soros s-a întâlnit la mai puțin de două săptămâni după execuția lui Ceaușescu. În 1996, a fondat primul think tank din România, Societatea Academică Română, beneficiar al unor donații de sute de mii de dolari numai în ultimul deceniu, de la Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe (CEE), fondat și finanțat de Soros.

Mungiu-Pippidi și-a încercat, de asemenea, mâna și în domeniul dramaturgiei. Cel mai mare succes al ei, ”Evangheliștii”, a prezentat o repovestire pornografică și balcanizată a poveștii lui Iisus. Un apostol Paul, extrem de misogin, dictează Evangheliile unui filosof și studenților săi, dintre care patru se numesc Matei, Marcu, Luca și Ioan. La Cina cea de Taină, Paul îi otrăvește pe studenți, iar când Iisus se opune, Paul îl ucide și pe el. După ce a înviat din morți, Iisus se uită la una dintre prietenele sale și spune: ”Astăzi vei fi cu mine în Paradis”.

După ce societatea civilă și presa au criticat puternic, dar civilizat, piesa de teatru, Mungiu-Pippidi și-a dezvăluit adevăratele intenții din spatele ei. Ea a declarat pentru ziarul francez Le Monde: ”Mă așteptam la o reacție violentă, dar aș fi preferat ca piesa mea să nu dezvăluie primitivismul societății noastre. Trăim într-o societate ipocrită, la fel ca pe vremea dictatorului Ceaușescu. Atunci eram cu toții comuniști, astăzi suntem cu toții ortodocși. Creștinismul nostru de fațadă ascunde o incredibilă înapoiere”.

Când Macovei i-a cerut sfatul pentru Ministerul Justiției, spre deosebire de Ștefănescu, Mungiu-Pippidi i-a tăiat-o la mijlocul frazei și i-a spus categoric să accepte oferta. Dacă nu ar fi acceptat, ar fi făcut ca rețeaua societății civile să pară lașă. ”Te duci”, a insistat Mungiu-Pippidi.

Coaliția ”Dreptate și Adevăr” a lui Băsescu le-a amintit multora de Revoluția portocalie ucraineană care se întâmpla în acel moment. Majoritatea observatorilor occidentali și a ONG-urilor au considerat victoria sa ca fiind triumful reformei occidentale asupra corupției postcomuniste.

În National Review, fostul dezertor român în SUA Ion Mihai Pacepa a lăudat Revoluția Portocalie din Ucraina și a susținut că, datorită acesteia, ucrainenii erau în sfârșit liberi. Odată cu alegerea lui Băsescu, Pacepa a declarat că România ”pentru prima dată în 60 de ani are un guvern fără comuniști”.

Nimeni nu poate învinui euforia provocată de alegerea lui Băsescu atât în România, cât și pe plan internațional. El a candidat pe o platformă populistă, anticorupție, pro-NATO, pro-SUA. Opoziția sa, social-democrații, au ajutat la intrarea României în NATO, dar încă mai aveau miresme ale Frontului Salvării Naționale (FSN) condus de Iliescu.

Băsescu era un outsider și căuta outsideri de care să se înconjoare. Rețeaua de ONG-uri pe care Soros și alți filantropi americani o finanțaseră a oferit un mare bazin de unde să aleagă candidați. Cei mai mulți dintre ei erau pregătiți în Occident, aveau legături occidentale și, cel mai bine, nu fuseseră corupți de politica externă – încă.

Următorul episod din ”Soros în România” detaliază modul în care agenții Soros au lucrat pentru a se infiltra în guvernul lui Băsescu. (va urma)

Cum puteți sprijini proiectul Patrioților

Platforma Opozitia.net depinde exclusiv de donațiile Patrioților. Ea va exista cât timp VOI veți considera că are sens să existe. Fiecare donație, cât de mică, ne aduce mai aproape de Libertatea de altădată. Ne ajută să avem o voce din ce în ce mai puternică. Ne ajută să rezistăm în fața ofensivei nemaintâlnite din partea Globaliștilor fără niciun Dumnezeu.

Donează prin

Donează prin Transfer Bancar:

Conturi ING BANK
RO70INGB0000999906930786 (RON)
RO65INGB0000999911989038 (EUR - SWIFT INGBROBU)

Titular Adrian Onciu

Donează prin Revolut

Tel: 0791.287.318

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi articole