Netflix – manipulare programată

În vremea comunismului,  atât în URSS cât și la noi se dezvoltase un întreg aparat cultural care producea filme, literatură etc, toate cu scopul de a inocula publicului ideile si principiile comunistoide-bolșevice. Respectivele principii induceau o realitate pe care tinerele generații de-atunci nu o percepeau ca fiind înșelătoare/mincinoasă, neavând puncte de reper solide. Îmi amintesc ca prin anii 87 după cele două ore de program TV de la televiziunea de stat (singura de altfel)  în care se prezentau știri despre Ceaușescu si mareţele realizări, reuşeam sa prindem diverse canale de la sovietici (Chișinău de obicei) cu filme ce portretizau constant eroul sovietic, ostaşul sovietic într-o permanentă luptă cu răul reprezentat de armata nazistă, chiaburii si bineinţeles cu opozanții regimului. Numai de la bunicii noştri am putut auzi faimoasa expresie ce caracteriza de fapt armata sovietică: ”De la Nistru pân’ la Don / Davai ceas, davai palton / Davai casă şi moşie / Haraşo, tovărăşie!”

Așa cum e lesne de observat acum,  mainstream media dictează si condiționează informațiile. Ele decid implicit nivelul de fake.  Netflix, cea mai vizionată platformă de filme din lume, a înlocuit astfel soldatul erou sovietic cu cel american. Netflix abundă de filme despre curajul si omenia soldatului american, care niciodată nu s-a dedat la fapte reprobabile în Irak, Afganistan sau chiar Deveselu (vezi ancheta cu prostituatele din zonă).

O să enumăr câteva tipologii de filme de pe Netflix frecvent întâlnite:

– Filmele cu pac-pac, bum-bum, în care armata Americana eroică si curajoasă este fie atacată pe nedrept, fie se luptă cu curaj și eliberează popoare / să ne amintim de eroica armată sovietică eliberatoare. (vezi invazia din Irak unde nici până în ziua de azi nu s-au găsit arme chimice; sau  civilii nevinovați uciși ”din greșeală”)

–  Filmele de propagandă neomarxistă care promovează libertinajul si promiscuitatea sexuală exacerbată. (Vezi Ssense8 unde cele 8 personaje principale sfârșesc prin a se acupla după mulțimi compuse câte 3, câte 5. toată lumea cu toata lumea, fără probleme). Romantism curat si evoluție, demne de urmat de toți cei care mai cred în instituția familiei.

–  Filme SF în care se prezintă constant oameni  cipați sau conectați la tehnologie (vezi internet of bodies). Or fi știind ceva ce noi nu știm? Sau invazii extraterestre care vor musai să ne distrugă în cele mai oribile moduri cu putință (nici una nu vrea să se imprietenească cu noi).

–  Filme istorice cu puternic iz de ficțiune și denaturare a evenimentelor reale (vezi Dunkirk, când de fapt britanicii au fost lăsati sa se retragă). Și exemplele pot continua aici, dar nu voi intra in detalii.

Alte curente/teme  promovate constant pe Netflix sunt bineînțeles BLM cu  mulți cowboy de culoare care se luptă vitejește cu cowboy albi răi și fără milă (bineinteles bătuți na-na) – happy ending, toată lumea fericită. O alta tema preferată este legată de femeia liberă, independentă și de carieră. De obicei îl omoară pe bărbatul rău si nemilos și se eliberează din sclavia maritală. Acceptă fericită sclavia corporației, a sistemului  unde lucrează împlinită, până la adânci batraneti, alături de altă femeie găsită pe Tinder desigur (parteneră vieții ei, True love etc). Cele două fac copii în eprubetă și cresc, desigur, o generatie perfectă și liberă, numai bună de mers la psiholog.

 ”Poţi oare să faci într-adevăr distincţie între mass-media ca un instrument de informare şi de divertisment şi ca un agent de manipulare şi de îndoctrinare?”

Herbert Marcuse

În general Netflix expune ce ce se poate numi generic Film de consum – Entertainment facil. (lumea vizioneaza filme cantitativ fără a ține minte ce filme a mai vazut acum  un an) promovând implicit într-o manieră subtilă o superficialitate a culturii cinematografice. Dacă avem fast-food de ce nu am avea și fast-film?  Filmul de consum “de success” creează de obicei intense dezbateri in spațiile virtuale (vezi ex. ”Don’t look up”) care sunt uitate foarte repede de public. Se trece la următorul subiect conditionat de mainstream media & entertainment. Publicul “muşcă” de obicei momeala intrând în polemici sterile, aprinse, dictate de cei care controlează narațiunea vizuală sau  auditivă. Asta îi conferă privitorului senzația falsă de libertate intelectuală, deși este constrâns din start să dezbată doar un scenariu impus si premeditat. 

Acționarul cel mai vizibil al Netflix este Vanguard Group, cu cel mai mare pachet de acțiuni – 7,2%. Din rândul acționarilor mai mici l-am găsit pe Reed Hastings 1% (fost director la Facebook și membru în boardul de la Microsoft 2007-2012)

”O ţară mică – mese puține”,  cum  spunea Gheorghe Dinică.