36.4 C
București
vineri, 1 iulie 2022

Conferința de Securitate de la München 2022: Demonstrație de putere a transatlanticilor

Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de securitate de la München (MSC), descrisă de Ministerul german al Apărării ca fiind cea mai importantă reuniune informală din lume în materie de politică de securitate, are loc între 18 și 20 februarie la Hotelul Bayerischer Hof din Promenadenplatz, în centrul vechi al orașului München. MSC nu este un eveniment oficial al guvernului. Organizatorul este Fundația Conferinței de Securitate de la München – o societate cu răspundere limitată, fără scop lucrativ. Un important contingent de poliție trebuie să asigure siguranța oaspeților și să delimiteze zona dintre Marienplatz, Frauenkirche și Odeonsplatz. Demonstrațiile sunt inevitabile, mai ales dacă ne gândim că, la doar câțiva kilometri de München, Școala de ofițeri a Forțelor Aeriene de pe terenul cazărmii din Fürstenfeld ar putea oferi cea mai bună cazare, îngrijire și securitate pentru participanți. De asemenea, acest lucru ar reduce considerabil costurile evenimentului.

Nu, pentru întâlnirea VIP-urilor politice – vicepreședintele american Kamala Harris, secretarul de stat american Blinken, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Ucrainei, Volodymyr Selenskyj, și reprezentanții guvernului german, Scholz, Baerbock și Lambrecht – în metropola de pe Isar, nu sunt cruțate nici costurile, nici eforturile.

Deja în noaptea de 17 spre 18 februarie, ministrul apărării, Christine Lambrecht, și-a prezentat punctul de vedere cu privire la subiectul ”Inovarea în prima linie” în cadrul pre-evenimentului din acest an, Noaptea inovării, introdus în 2018. Întrucât conflictele militare de astăzi se desfășoară și în spațiul digital, în viitor capacitățile de inovare digitală vor determina victoria și înfrângerea pe câmpurile de luptă încă analogice(1).

În aceste zile, accentul se pune, desigur, pe criza din Ucraina și pe tensiunile dintre NATO și Rusia. Volodymyr Selenskyj a anunțat că se va întâlni sâmbătă (19 februarie) pentru a discuta despre ”Ucraina și arhitectura europeană de securitate”(2).

Arhitectura europeană de securitate a fost deja fixată într-un cadru ferm la Bruxelles, pe 16 februarie 2022. Conversația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, cu secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin, înainte de începerea reuniunii Consiliului Atlantic al NATO, a determinat revista militară americană Stars and Stripes să scrie: ”SUA și NATO consideră că Rusia reprezintă o amenințare persistentă pentru Europa și vor desfășura mai multe forțe de luptă ca răspuns”.

De exemplu, urmează să se elaboreze planuri pentru formarea de grupuri de luptă aliate în Europa Centrală și de Sud-Est pentru a răspunde la ”noua normalitate” a unei amenințări rusești continue asupra continentului. Stoltenberg nu a văzut nicio dezescaladare, în parte pentru că s-au strâns mai multe forțe rusești în jurul Ucrainei. Într-o declarație comună, Stoltenberg și Austin au subliniat că acțiunile Rusiei reprezintă o ”amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice”. Stoltenberg a continuat să precizeze că ”Rusia nu decide cine devine sau nu membru al NATO”(3).

Conferința de securitate de la München are loc anual la München din 1963. Între 1963 și 1992 a fost cunoscută sub numele de Internationale Wehrkundebegegnung / Münchner Wehrkundetagung, apoi redenumită Conferința de la München privind politica de securitate, iar din 2009 este cunoscută sub numele de Conferința de securitate de la München.

La conferința din 31 ianuarie – 2 februarie 2014 – adică în timpul schimbării de regim din Ucraina, orchestrată de Occident – președintele federal de atunci, Joachim Gauck, ministrul de externe Frank-Walter Steinmeier și ministrul apărării Ursula von der Leyen au afirmat, în succesiune rapidă, că Germania trebuie să se implice în lume ”mai devreme, mai decisiv și mai substanțial”. Aceștia au ales Conferința de Securitate de la München ca forum pentru a trimite un semnal comunității internaționale: ”Republica Federală este pregătită pentru mai multă responsabilitate.”(4) Începând cu 18 februarie 2014, evenimentele din Ucraina au escaladat, făcând peste 80 de victime (5). După soluționarea convenită a conflictului prin eforturile miniștrilor de externe ai Franței, Poloniei și Germaniei – aici Steinmeier a ”strălucit” prin lovitura sa diplomatică (6) – președintele ales Ianukovici a fugit în mod precipitat, în aceeași noapte.

Mulți văd în MSC un forum care sprijină agenda transatlantică pentru o lume unipolară. Acest lucru, desigur, îi scoate în stradă pe oponenții oricărei politici aparent imperiale. În 2017, de exemplu, Eugen Drewermann și Lisa Fitz au făcut apeluri emoționante pentru pace, cerând o politică în slujba păcii și opunându-se intențiilor unei conferințe a cărei diplomație se bazează pe amenințări reciproce și război.

Opozanții SIKO îl consideră un forum de propagandă pentru a justifica NATO, cheltuielile sale de miliarde de dolari în armament și operațiunile sale de război, bazate pe minciuni care încalcă dreptul internațional și sunt vândute populației ca fiind ”intervenții umanitare”. Cererile din 2017 au fost: O încetare a războiului din Siria, o încetare a mobilizării militare împotriva Rusiei și o încetare a războaielor și a operațiunilor de schimbare de regim pentru mai multă putere și supremație. Valorile occidentale – libertatea, democrația și drepturile omului – sunt doar o acoperire pentru a obține un control mai mare asupra materiilor prime și pentru a-și asigura piețe de desfacere. În acest context, demonstranții cer o lume diferită, o lume mai pașnică. Apelul lor: vrem să fim sociali, sustenabili și pașnici. Haideți să luăm atitudine pentru asta! (7) Astfel, apelul la protest împotriva ”Conferinței de Securitate” de la München 2022 poartă titlul: ”Opriți cursul de război al țărilor NATO” (8).

Un punct de vedere asemănător cu cel al protestatarilor este susținut de Scott Ritter, un fost ofițer de informații din Corpul de Marină al SUA ”care a servit în fosta Uniune Sovietică pentru a implementa tratatele de control al armelor, în Golful Persic în timpul Operațiunii Furtuna în Deșert și în Irak, unde a supravegheat dezarmarea armelor de distrugere în masă”.

În articolul său de referință din 11 februarie 2020, ”The Ultimate End of NATO”(9) , el scrie că obiectivul Rusiei nu este de a distruge Ucraina. Mai degrabă, spune el, scopul este de a expune impotența NATO. De asemenea, poziția SUA are mai puțin de-a face cu securitatea europeană, decât cu încercarea SUA de a cuceri piața europeană pentru sine.

Ritter prezice că, în următoarele luni, NATO se va confrunta cu realitatea ”că Rusia nu atacă pe nimeni și că actualul joc de mușchi este nu numai superfluu, ci, mai rău, nesustenabil”. Spre deosebire de regulile unilaterale care servesc doar interesele SUA și ale unor mici blocuri de națiuni aliate, Rusia și China caută o ”ordine internațională bazată pe drepturi”, bazată pe ”Carta Națiunilor Unite”. (10)

Această Cartă ar trebui să fie reamintită aici. În capitolul I ”Scopuri și principii”, articolul 1 stabilește scopul Organizației Națiunilor Unite. (11)

  1. să mențină pacea și securitatea internațională și, în acest scop, să ia măsuri colective eficiente pentru a preveni și a elimina amenințările la adresa păcii, pentru a reprima actele de agresiune și alte încălcări ale păcii și pentru a soluționa sau a rezolva prin mijloace pașnice, în conformitate cu principiile justiției și ale dreptului internațional, diferendele internaționale sau situațiile care ar putea duce la o încălcare a păcii;
  2. să dezvolte relații de prietenie între națiuni, bazate pe respectarea principiului egalității în drepturi și al autodeterminării popoarelor, și să ia alte măsuri adecvate pentru consolidarea păcii internaționale;
  3. să determine cooperarea internațională în vederea soluționării problemelor internaționale de natură economică, socială, culturală și umanitară și să promoveze și să consolideze respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie;
  4. să fie un punct focal pentru eforturile concertate ale națiunilor în vederea atingerii acestor obiective comune.

Acest articol 1 al Cartei pare să nu fi fost nimic mai mult decât o hârtie de aruncat timp de decenii, dacă ne gândim la războaiele ilegale de la dizolvarea Uniunii Sovietice. ”Când aceeași alianță „defensivă” care și-a bombardat aliatul Belgrad și a participat la răsturnarea liderului libian”, spune Scott Ritter, ”încearcă să obțină admiterea Ucrainei și Georgiei ca membri, astfel de acțiuni nu pot fi văzute, din perspectiva Rusiei, decât ca măsuri agresive, orientate spre ofensivă, care fac parte dintr-o campanie antirusească mai amplă” (12).

Această politică occidentală a contribuit la înstrăinarea lui Putin și a germanilor. La 25 septembrie 2001, președintele rus Vladimir Putin a întins mâna în Bundestag și a cucerit inimile germanilor cu discursul său strălucit. Astăzi, relația este înghețată. De ce a refuzat Occidentul prietenia oferită atunci și a irosit șansa unei coexistențe pașnice? A fost agenda transatlantică cea care a preferat să creeze și încă mai dorește să creeze o prăpastie între Europa de Vest și Rusia? (13)

Dacă lumea nu-și revine, un scenariu aproape de neimaginat ar putea deveni realitate pentru Europa. Thomas Mann, în exilul său american, recunoscuse tendința SUA ”de a trata Europa ca pe o colonie economică, ca pe o bază militară, ca pe un ghețar în viitoarea cruciadă nucleară împotriva Rusiei, ca pe o bucată de pământ care este într-adevăr antic și merită să fie vizitată, dar de a cărei ruină totală nu va da doi bani atunci când va începe lupta pentru dominația mondială” (14).

Surse:

1) https://www.bmvg.de/de/muenchner-sicherheitskonferenz-2022

2) https://www.merkur.de/politik/siko-muenchen-scholz-baerbock-kamala-harris-blinken-ukraine-wolodymyr-selenskyj-91356285.html

3) https://www.stripes.com/theaters/europe/2022-02-16/nato-russia-stoltenberg-europe-ukraine-5042504.html?utm_source=Stars+and+Stripes+Emails&utm_campaign=36e1da19ac-Newsletter+-+Weekly&utm_medium=email&utm_term=0_0ab8697a7f-36e1da19ac-296504235

4) https://www.bmvg.de/de/themen/informelles-sicherheitspolitisches-treffen-seit-1963-21472

5) Basler Zeitung din 23 februarie 2014

6) https://www.welt.de/politik/ausland/article125094196/Der-diplomatische-Coup-des-Frank-Walter-Steinmeier.html

7) Întotdeauna merită ascultat:

Eugen Drewermann: https://www.youtube.com/watch?v=esSPb0FeITM

Lisa Fitz:

https://www.youtube.com/watch?v=esSPb0FeITMhttps://sicherheitskonferenz.de/Lisa-Fitz-SIKO-18.2.2017-Stachus

8) https://www.attac-netzwerk.de/ag-globalisierung-und-krieg/aufrufe/siko

9) https://consortiumnews.com/2022/02/11/the-ultimate-end-of-nato/

10) Ibidem.

11) https://unric.org/de/charta/

12) https://consortiumnews.com/2022/02/11/the-ultimate-end-of-nato/

13) https://www.mdr.de/geschichte/putin-und-die-deutschen-100.html

14) Thomas Mann: ascultători germani! Ascultători europeni! Darmstadt 1980, coperta din spate

Cum puteți sprijini proiectul Patrioților

Platforma Opozitia.net depinde exclusiv de donațiile Patrioților. Ea va exista cât timp VOI veți considera că are sens să existe. Fiecare donație, cât de mică, ne aduce mai aproape de Libertatea de altădată. Ne ajută să avem o voce din ce în ce mai puternică. Ne ajută să rezistăm în fața ofensivei nemaintâlnite din partea Globaliștilor fără niciun Dumnezeu.

Donează prin

Donează prin Transfer Bancar:

Conturi ING BANK
RO70INGB0000999906930786 (RON)
RO65INGB0000999911989038 (EUR - SWIFT INGBROBU)

Titular Adrian Onciu

Donează prin Revolut

Tel: 0791.287.318

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi articole