Cooperarea multilaterală pentru redresare globală

Notă: Opiniile Globaliștilor sunt esențiale pentru a înțelege mecanismele complexe care stau la baza deciziilor politice luate inclusiv în România. Prezentăm un text de opinie semnat de Emmanuel Macron, Angela Merkel, Macky Sall, Antonio Guterres, Charles Michel și Ursula von der Leyen. Editorialul a apărut pe 3 februarie 2021 (deci în plină pandemie) pe saitul ONG-ului Project Syndicate – principala platformă de exprimare a Globaliștilor, afiliată Forumului Economic Mondial de la Davos și sprijinită financiar de filantropi ca George Soros și Bill Gates. Ideile de mai jos exprimă doar o mică parte din Marea Resetare post-Covid.

Nu ar trebui să ne fie teamă de o lume post-pandemică care nu va fi la fel ca înainte. Ar trebui să o acceptăm și să folosim toate forurile adecvate și oportunitățile disponibile pentru a face din ea o lume mai bună, promovând cauza cooperării internaționale.

PARIS – În septembrie 2000, 189 de țări au semnat ”Declarația Mileniului”, care conturează principiile cooperării internaționale pentru o nouă eră de progres către obiective comune. Ieșind din Războiul Rece, am fost încrezători în capacitatea noastră de a construi o ordine multilaterală capabilă să abordeze marile provocări ale momentului: foametea și sărăcia extremă, degradarea mediului, bolile, șocurile economice și prevenirea conflictelor. În septembrie 2015, toate țările s-au angajat din nou față de o agendă ambițioasă pentru a aborda împreună provocările globale: Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Lumea noastră s-a confruntat cu tendințe divergente, care au condus la o prosperitate sporită la nivel mondial, în timp ce inegalitățile rămân sau se accentuează. Democrațiile s-au extins, în același timp în care naționalismul și protecționismul au cunoscut o recrudescență. În ultimele decenii, două crize majore au perturbat societățile noastre și au slăbit cadrele noastre politice comune, punând la îndoială capacitatea noastră de a depăși șocurile, de a aborda cauzele lor profunde și de a asigura un viitor mai bun pentru generațiile viitoare.

De asemenea, acestea ne-au reamintit cât de interdependenți suntem. Cele mai grave crize necesită cele mai ambițioase decizii pentru a modela viitorul. Credem că aceasta poate fi o oportunitate de a reconstrui consensul pentru o ordine internațională bazată pe multilateralism și pe statul de drept prin cooperare, solidaritate și coordonare eficiente. În acest spirit, suntem hotărâți să lucrăm împreună, cu și în cadrul Organizației Națiunilor Unite, al organizațiilor regionale, al forurilor internaționale, cum ar fi G7 și G20, și al coalițiilor ad-hoc, pentru a aborda provocările globale cu care ne confruntăm acum și în viitor.

Sănătatea este prima urgență. Criza COVID-19 este cel mai mare test al solidarității globale din ultimele generații. Aceasta ne-a reamintit un fapt evident: în fața unei pandemii, lanțul nostru de siguranță în materie de sănătate este la fel de puternic ca și cel mai slab sistem de sănătate. COVID-19 este o amenințare pentru oamenii și economiile de pretutindeni.

Pandemia necesită un răspuns internațional puternic și coordonat, care să extindă rapid accesul la teste, tratamente și vaccinuri, recunoscând imunizarea extinsă ca un bun public global care trebuie să fie disponibil și accesibil pentru toți. În acest sens, susținem pe deplin platforma globală unică Accesul la instrumentele COVID-19 (ACT) Accelerator, lansată de Organizația Mondială a Sănătății și partenerii G20 în aprilie.

Pentru a-și îndeplini misiunea, ACT-Accelerator are nevoie urgentă de un sprijin politic și financiar mai larg. De asemenea, promovăm libera circulație a datelor între parteneri și acordarea voluntară de licențe de proprietate intelectuală. Pe termen mai lung, avem nevoie, de asemenea, de o evaluare independentă și cuprinzătoare a răspunsului nostru pentru a trage toate învățămintele acestei pandemii și pentru a ne pregăti mai bine pentru următoarea. OMS are un rol central de jucat în acest proces.

O situația de urgență este, de asemenea, legată de mediu. Înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) care va avea loc la Glasgow în noiembrie, trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a aborda schimbările climatice și pentru a face economiile noastre mai durabile. Până la începutul anului 2021, țările care reprezintă peste 65% din emisiile globale de gaze cu efect de seră ar trebui să își asume angajamente ambițioase în ceea ce privește neutralitatea în materie de carbon. Toate guvernele naționale, întreprinderile, orașele și instituțiile financiare ar trebui să se alăture acum coaliției globale pentru reducerea emisiilor de CO2 la zero, în conformitate cu Acordul de la Paris privind clima – și să înceapă să pună în aplicare planuri și politici concrete.

Pandemia a provocat cea mai gravă criză economică mondială de după cel de-al Doilea Război Mondial. Redresarea unei economii mondiale puternice și stabile este o prioritate fundamentală.

Într-adevăr, actuala criză amenință să anuleze progresele pe care le-am făcut de-a lungul a două decenii în combaterea sărăciei și a inegalității de gen. Inegalitățile amenință democrațiile noastre prin subminarea coeziunii sociale. Fără îndoială, globalizarea și cooperarea internațională au ajutat miliarde de oameni să scape de sărăcie; dar aproape jumătate din populația lumii încă se luptă pentru a-și satisface nevoile de bază. Și în multe țări, decalajul dintre bogați și săraci a devenit nesustenabil, femeile încă nu se bucură de șanse egale, iar mulți oameni au nevoie să primească noi asigurări cu privire la beneficiile globalizării.

În timp ce ne ajutăm economiile să depășească cea mai gravă recesiune din 1945 încoace, rămâne prioritatea noastră de bază să asigurăm un comerț liber bazat pe norme, ca motor important al unei creșteri incluzive și durabile. Prin urmare, trebuie să consolidăm Organizația Mondială a Comerțului și să folosim pe deplin potențialul comerțului internațional pentru redresarea noastră economică. În același timp, protecția mediului și a sănătății, precum și a standardelor sociale trebuie să fie plasate în centrul modelelor noastre economice, asigurând în același timp condițiile necesare pentru inovare.

Trebuie să ne asigurăm că redresarea globală ajunge la toată lumea. Aceasta înseamnă să ne intensificăm sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare, în special în Africa, prin consolidarea și depășirea parteneriatelor existente, cum ar fi Pactul G20 cu Africa și efortul comun cu Clubul de la Paris în cadrul Inițiativei de suspendare a datoriei externe. Este esențial să sprijinim în continuare aceste țări în reducerea poverii datoriei și să asigurăm o finanțare sustenabilă pentru economiile lor, utilizând întreaga gamă de instrumente financiare internaționale, cum ar fi activul de rezervă al Fondului Monetar Internațional, drepturile speciale de tragere (DST).

Creșterea noilor tehnologii a fost un mare avantaj pentru progres și incluziune, contribuind la deschiderea și rezistența societăților, economiilor și statelor, dovedindu-se în același timp salvatoare în timpul pandemiei. Cu toate acestea, aproape jumătate din populația lumii – și mai mult de jumătate dintre femeile și fetele din lume – rămân offline și nu pot avea acces la beneficiile acestora.

În plus, puterea considerabilă a noilor tehnologii poate fi folosită în mod abuziv pentru a limita drepturile și libertățile cetățenilor, pentru a răspândi ura sau pentru a comite infracțiuni grave. Trebuie să ne bazăm pe inițiativele existente și să implicăm părțile interesate, relevante, în vederea reglementării eficiente a internetului, pentru a crea un mediu digital sigur, liber și deschis, în care să fie garantat fluxul de date într-un mediu de încredere. Beneficiile trebuie să revină în special celor mai defavorizați, inclusiv prin abordarea provocărilor fiscale ale digitalizării economiei și prin combaterea concurenței fiscale dăunătoare.

În cele din urmă, criza din domeniul sănătății a întrerupt educația a milioane de copii și studenți. Trebuie să ne ținem promisiunea de a oferi educație pentru toți și de a dota următoarea generație cu înțelegere pentru abilitățile de bază și științe, precum și cu o înțelegere a diferitelor culturi, toleranță și acceptare a pluralismului și respect pentru libertatea de conștiință. Copiii și tinerii sunt viitorul nostru, iar educația lor este esențială.

Pentru a face față acestor provocări, multilateralismul nu este doar o altă tehnică diplomatică. El modelează o ordine mondială și reprezintă un mod foarte specific de organizare a relațiilor internaționale, bazat pe cooperare, statul de drept, acțiune colectivă și principii comune. În loc să opunem civilizațiile și valorile unele împotriva altora, trebuie să construim un multilateralism mai incluziv, respectând diferențele noastre la fel de mult ca și valorile noastre comune consacrate în Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Lumea de după COVID-19 nu va mai fi aceeași. Haideți să ne folosim de diferite forumuri și oportunități, cum ar fi Forumul pentru pace de la Paris, pentru a lucra în vederea abordării acestor provocări cu o viziune clară. Invităm liderii politici, economici, religioși și de opinie să contribuie la această conversație globală.

În cadrul Forumului pentru pace de la Paris, la 12 noiembrie anul trecut, președintele francez Emmanuel Macron și alți lideri mondiali au lansat o discuție globală privind crearea unui nou consens pentru lumea de după COVID-19. Această discuție continuă printr-o dezbatere în curs de desfășurare publicată de Project Syndicate și de ziarele sale membre din întreaga lume.

„Pandemia ar trebui să fie semnalul de alarmă pentru o lume mai egală, mai incluzivă și mai durabilă. Astfel, transformarea vaccinului într-un bun public ar putea pune bazele unei ordini internaționale mai echitabile.” (Pascal Lamy, președintele Forumului pentru pace de la Paris)

„Trebuie să creăm condițiile pentru o lume post-COVID-19 mai echitabilă și mai rezistentă. În cadrul Forumului pentru pace de la Paris, liderii mondiali, șefii organizațiilor internaționale, activiștii ONG-urilor și reprezentanții mediului de afaceri au inițiat o dezbatere privind principiile actualizate care ar trebui să ne ghideze. Această discuție va continua acum, cu scopul de a ajunge la un consens cu privire la ceea ce ar trebui să se întâmple atunci când actuala noastră situație dificilă la nivel mondial se va încheia.” (Justin Vaïsse, director general al Forumului pentru pace de la Paris)

Adaptare după Project Syndicate