Un comentariu de Mohamad Hasan Swidan pentru publicația The Cradle

Cursa pentru supremația inteligenței artificiale nu mai este doar o confruntare SUA-China. Statele bogate în energie din Asia de Vest își folosesc puterea financiară pentru a investi atât în firmele americane, cât și în cele chineze de inteligență artificială, deținând puterea de a înclina balanța în acest război tehnologic cu miză mare.

În decembrie, fostul ministru american al comerțului, Gina Raimondo, a recunoscut că „încercarea de a ține China în frâu este o misiune inutilă”, recunoscând astfel dificultatea de a frâna avântul tehnologic extraordinar al Chinei în numeroase domenii.

Câteva luni mai târziu, China și-a subliniat punctul de vedere prin lansarea DeepSeek, o aplicație de inteligență artificială (AI) pe care președintele american Donald Trump a numit-o un „semnal de alarmă” în cursa globală pentru AI.

Anunțul a spulberat percepția dominanței SUA, experții sugerând că China nu numai că a redus decalajul tehnologic, dar dezvoltă acum modele de inteligență artificială care egalează – sau chiar depășesc – omologii occidentali, folosind mai puține resurse de calcul.

IA nu mai este doar o cursă tehnologică; este un câmp de luptă care modelează securitatea națională și puterea geopolitică. În această competiție, Asia de Vest a apărut ca un actor crucial, valorificându-și poziția strategică și resursele financiare și energetice imense.

Statele bogate din Golful Persic, în special Arabia Saudită și EAU, nu mai sunt doar consumatori de inteligență artificială, ci și investitori influenți. Prin intermediul fondurilor suverane de investiții, acestea pariază strategic atât pe firmele americane, cât și pe cele chineze de inteligență artificială, ceea ce le permite să influențeze viitorul tehnologiei globale.

Impulsul strategic al Washingtonului în domeniul IA

În iulie 2022, SUA au adoptat legea CHIPS and Science Act, menită să revitalizeze industria semiconductorilor, să securizeze lanțurile de aprovizionare și să încurajeze cercetarea în domeniul tehnologiilor esențiale, cum ar fi IA și calculul cuantic. Pachetul de 52,7 miliarde de dolari a fost conceput pentru a reduce dependența SUA de producătorii de cipuri din Asia de Est.

Mai mult decât o măsură defensivă, a fost o contracarare directă a abilităților în creștere ale Chinei în materie de inteligență artificială. Legea a impus ample restricții la export, izolând Beijingul de semiconductorii americani avansați și de hardware-ul legat de inteligența artificială, creând în același timp noi alianțe tehnologice pentru a stabili un lanț de aprovizionare „fără China”.

Pe 13 ianuarie 2025, administrația demisionară Biden a introdus AI Deployment Framework, care înăsprește controlul asupra exporturilor de cipuri AI și le utilizează ca instrument diplomatic. Politica a limitat exporturile de cipuri AI către majoritatea țărilor, acordând în același timp acces nerestricționat aliaților SUA. Cu toate acestea, China, Rusia, Iranul și Coreea de Nord au rămas excluse din ecosistemul american al IA.

Doar 10 zile mai târziu, după revenirea lui Trump la Casa Albă, acesta a semnat Ordinul Executiv 14179, intitulat Eliminarea barierelor din calea leadership-ului american în domeniul inteligenței artificiale. Ordinul prevedea o foaie de parcurs de 180 de zile pentru accelerarea dezvoltării IA, eliminarea obstacolelor birocratice și reevaluarea politicilor anterioare privind IA.

Până la sfârșitul lunii, OpenAI, SoftBank și Oracle au dezvăluit Stargate, un proiect de infrastructură pentru inteligență artificială în valoare de 100 de miliarde de dolari – cel mai mare din istoria SUA – cu angajamente de investiții viitoare de până la 500 de miliarde de dolari. Trump a salutat inițiativa ca fiind o schimbare de joc în asigurarea dominației SUA în domeniul IA.

Un document de politică al OpenAI a subliniat faptul că investițiile în infrastructura IA internă sunt esențiale pentru a depăși modelele chinezești și pentru a atrage capital global, avertizând că „dacă SUA nu atrage aceste fonduri, ele se vor îndrepta către proiecte susținute de China – consolidând influența globală a Partidului Comunist Chinez”. OpenAI a estimat că există „175 de miliarde de dolari în fonduri globale care așteaptă investiții în proiecte de inteligență artificială”.

IA și securitatea națională a SUA

La Washington, IA nu mai este văzută doar ca un instrument de creștere economică, ci ca un pilon al securității naționale. În 2018, Pentagonul a înființat Joint AI Center pentru a integra IA în operațiunile militare, îmbunătățind inteligența câmpului de luptă, întreținerea predictivă și pregătirea pentru luptă.

SUA consideră inteligența artificială drept o armă strategică în competiția sa continuă și tot mai intensă între marile puteri, în special cu China și Rusia.

Un raport din 2021 al Comisiei pentru securitate națională privind inteligența artificială a avertizat că viitoarele structuri de putere globală vor fi modelate de conducerea inteligenței artificiale, determinând investiții importante în sistemele autonome și în securitatea cibernetică. De atunci, Departamentul american al Apărării a prioritizat IA în strategia sa, investind masiv în sisteme autonome, securitate cibernetică și inteligență predictivă pentru a spori securitatea națională.

Administrația Trump a dublat aceste priorități, poziționând inteligența artificială ca un avantaj strategic în competiția dintre marile puteri. Măsurile recente – inclusiv Ordinul executiv 14179 și Proiectul Stargate – indică o intenție clară de a consolida supremația SUA în domeniul IA și de a limita ascensiunea tehnologică a Chinei.

DeepSeek al Chinei perturbă cursa IA

Dezvăluirea DeepSeek de către China a provocat o undă de șoc în industria tehnologiei. Aplicația a urcat vertiginos pe primul loc în App Store-ul Apple din SUA, depășind ChatGPT și Gemini, și a declanșat un cutremur pe piață: Evaluările giganților americani din domeniul tehnologiei, precum Nvidia, au scăzut cu 600 de miliarde de dolari. Evoluția a sporit îngrijorarea Washingtonului în ceea ce privește securitatea, oficialii avertizând că progresele Chinei în domeniul inteligenței artificiale ar putea oferi Beijingului un avantaj militar și ar putea servi drept instrument de răspândire a relatărilor susținute de stat.

Investitorii mondiali au reacționat prin transferarea de capital către sectorul IA al Chinei, semnalând încrederea în capacitatea Beijingului de a contesta dominația SUA. În același timp, China își accelerează eforturile de autosuficiență tehnologică, reducând dependența de firmele occidentale de semiconductoare precum TSMC și Samsung.

Dincolo de economie, se așteaptă ca automatizarea bazată pe inteligența artificială să perturbe piața globală a forței de muncă, eliminând locuri de muncă în domeniul analizei datelor, al traducerii și al serviciilor pentru clienți. Între timp, cererea crescândă a Chinei de talente în IA atrage experți de pe piețele occidentale, exacerbând un potențial exod al creierelor în SUA și Europa.

Rolul Asiei de Vest în cursa IA

Competiția globală în domeniul IA este adesea prezentată ca un duel SUA-China, însă Asia de Vest se profilează ca o forță decisivă capabilă să încline balanța. DeepSeek demonstrează că hegemonia IA occidentală nu va mai rămâne necontestată, iar statele din Golful Persic își reevaluează alianțele în domeniul IA, devenind astfel un factor esențial în eforturile Washingtonului de a asigura investiții în IA.

Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatarul sunt considerate acum „statele oscilante” ale geopoliticii IA. Importanța lor în revoluția IA se bazează pe trei piloni-cheie: energia, finanțele și geografia.

Energia este elementul cel mai evident, deoarece centrele de date generatoare de inteligență artificială necesită cantități mari de energie, iar țările din Asia de Vest sunt așteptate să beneficieze în mod semnificativ. Statele din Golful Persic, bogate în resurse energetice, sunt bine poziționate pentru a beneficia de această cerere.

Din punct de vedere financiar, țările bogate în petrol, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, investesc masiv în infrastructura IA și în tehnologiile viitoare, ceea ce le face nu doar clienți-cheie, ci și actori influenți. Fondurile suverane de investiții direcționează miliarde de dolari către proiecte legate de inteligența artificială prin inițiative precum Sanabil, o filială a Fondului de investiții publice (PIF) din Arabia Saudită, care investește anual 3 miliarde de dolari în firme de capital de risc de top din SUA și China.

În plus, Prosperity7, divizia de investiții a Saudi Aramco, a ținut prima pagină a ziarelor investind în Zhipu AI, unul dintre cele mai mari start-up-uri de inteligență artificială din China, devenind astfel primul investitor care nu este chinez. Mișcarea evidențiază strategia în evoluție a Asiei de Vest de a juca de ambele părți în cursa geopolitică pentru inteligența artificială, menținându-și influența și independența în ciuda presiunii globale tot mai mari de a se alia cu SUA sau China.

Astfel de investiții demonstrează capacitatea regiunii de a echilibra tensiunile geopolitice, extinzându-și în același timp influența în ecosistemul IA global.

În plus, poziția geografică a Asiei de Vest reprezintă un avantaj complet neexploatat în dezvoltarea IA la nivel global. Centrele de date joacă un rol esențial în îmbunătățirea vitezei și calității serviciilor digitale pentru utilizatori, pe măsură ce eficiența serviciilor crește și centrele de date se apropie de utilizatorul final. Existența mai multor centre de date în locații strategice asigură furnizarea de copii de rezervă pentru recuperarea datelor în caz de defecțiuni.

Locația regiunii este, de asemenea, un avantaj, deoarece Asia de Vest servește drept răscruce digitală între Europa, Asia și Africa. Cea mai mare parte a traficului web dintre aceste continente trece prin regiune, ceea ce o face un centru de primă importanță pentru implementarea globală a IA.

Asia de Vest: Câmpul de luptă pentru influența IA

Pe măsură ce concurența în domeniul IA se intensifică, Asia de Vest nu mai este doar o piață emergentă – este un teatru strategic în războiul tehnologic dintre Washington și Beijing. China vede regiunea ca pe o extensie a Drumului Mătăsii Digitale, cu scopul de a-și extinde amprenta tehnologică prin soluții rentabile de IA.

SUA, pe de altă parte, își aprofundează parteneriatele în domeniul IA cu statele din Golful Persic, încercând să se asigure că infrastructura IA se aliniază standardelor occidentale. Lupta pentru inteligența artificială în Asia de Vest transcende simpla rivalitate tehnologică; este un concurs pentru dominație economică și geopolitică.

Statele din Golful Persic fiind poziționate ca făuritori de regi în această luptă, deciziile lor din anii următori ar putea redefini echilibrul de putere în era IA. Războiul dintre SUA și China în materie de inteligență artificială nu mai este doar un joc cu doi jucători – Asia de Vest este acum ferm implicată, iar rolul său în modelarea viitorului inteligenței artificiale nu face decât să crească.