Un comentariu de Haidar Mustafa pentru publicația The Cradle

Misiunea coaliției americane împotriva ISIS s-a transformat rapid într-o strategie mai amplă de ocupare a unor părți din Siria, baza Al-Tanf fiind crucială pentru asigurarea influenței și susținerea intereselor israeliene pe fondul creșterii rezistenței locale.

Pe 10 septembrie 2014, SUA au anunțat formarea unei coaliții internaționale cu participarea a 86 de țări pentru eradicarea grupării teroriste ISIS, care declarase înființarea unui „califat” la sfârșitul lunii iunie.

Operațiunile coaliției au început în Siria și Irak la începutul anului 2015. Cu toate acestea, ceea ce s-a întâmplat a fost mai mult decât o simplă campanie împotriva terorismului; a devenit un vehicul pentru promovarea ambițiilor strategice ale SUA în Asia de Vest – inclusiv stabilirea de baze militare ilegale pentru a-și asigura influența și resursele în estul Siriei. În primul rând pentru a proteja interesele aliatului său cheie, Israelul.

Exploatarea războiului pentru câștiguri geostrategice

Washingtonul a profitat de campania anti-ISIS pentru a urmări obiective geostrategice mai largi, desfășurând aproximativ 2.000 de soldați în Siria – o ocupație care a încălcat dreptul internațional și suveranitatea siriană. Până în 2016, forțele americane au stabilit o prezență la Al-Tanf, o bază de importanță strategică situată în zona celor trei frontiere dintre Siria, Irak și Iordania. Această poziție, situată la sud de râul Eufrat, are vedere spre o rută critică de aprovizionare de la Teheran la Damasc și Beirut, pe care SUA o consideră importantă pentru controlul regional.

Baza Al-Tanf a fost înființată inițial în 1991, înainte de cel de-al Doilea Război din Golf, reactivată în timpul invaziei Irakului din 2003 și apoi închisă după ce forțele americane și-au consolidat controlul în Irak. Aceasta a fost redeschisă în 2016, după ce ISIS a fost alungat din zonă.

De atunci, Al-Tanf a servit nu numai ca teren de antrenament pentru luptătorii grupării Maghawir al-Thawra, susținută de CIA, ci și ca piatră de temelie a intereselor mai largi ale SUA, după cum a remarcat colonelul Daniel Magruder Jr. într-un raport al Brookings Institution din 2020 intitulat Garnizoana Al Tanf: Bagajul strategic al Americii în Orientul Mijlociu.

Potrivit lui Magruder, Al-Tanf era menită să faciliteze continuarea luptei împotriva ISIS, să contracareze activitățile iraniene și să mențină influența în negocierile privind viitorul Siriei.

Cu toate acestea, rolul bazei a depășit cu mult obiectivele declarate. Forțele de ocupație americane de la Al-Tanf s-au angajat în operațiuni de informații atât ofensive, cât și defensive, sprijinind în același timp grupurile armate împotriva guvernului sirian.

Baza a acționat ca un centru pentru Centrul de operațiuni militare (MOC), un efort comun cu mai multe state care vizează coordonarea activităților militare în sudul Siriei, subminând în cele din urmă suveranitatea siriană și a aliaților săi.

Adevăratul obiectiv strategic: o zonă tampon pentru Israel

Dincolo de rolul său militar, locația strategică a Al-Tanf sprijină planurile pentru o zonă tampon controlată care implică tabăra de refugiați Rukban din apropiere. Expertul militar general-maior Muhammad Abbas a declarat pentru The Cradle că această zonă tampon ar ajuta obiectivele SUA și ale Israelului prin crearea unei bariere fizice între Siria și Irak.

De asemenea, baza facilitează operațiunile israeliene în spațiul aerian sirian, oferind un avantaj logistic pentru misiunile forțelor aeriene care ocolesc apărarea aeriană siriană. Colaborarea dintre SUA și statul de ocupație a fost bine documentată, Al-Tanf servind drept punct de lansare pentru atacurile aeriene israeliene în interiorul Siriei – atacuri care ar fi mult mai riscante din alte zone din cauza sistemelor antiaeriene siriene.

Un raport din 2021 al Institutului Washington a evidențiat modul în care prezența de ocupație a SUA la Al-Tanf a avantajat în mod direct Israelul, sprijinindu-i „bătălia dintre războaie” – o abordare strategică menită să minimizeze riscurile și să exploateze punctele slabe ale apărării siriene.

Vorbind pentru The Cradle, analistul politic Bassem al-Shehawi notează că prezența SUA în Siria s-a aliniat întotdeauna cu protejarea Israelului, fie prin ruperea legăturilor geografice dintre membrii Axei Rezistenței, fie prin desfășurarea de sisteme avansate de radar și de apărare aeriană pentru a proteja interesele Tel Aviv-ului.

Importanța lui Al-Tanf pentru SUA și Israel

În mod crucial, aceasta facilitează, de asemenea, atacurile forțelor aeriene israeliene asupra țintelor din adâncul Siriei – atacuri care nu ar fi putut fi efectuate de deasupra Libanului sau a Înălțimilor Golan ocupate din cauza distanței implicate. Din 2018, când apărarea aeriană siriană a doborât un F-16 israelian, forțele israeliene au evitat complet să intre în spațiul aerian sirian din partea de vest.

Shehawi adaugă că importanța acestei baze provine din zona sa tampon și umbrela sa aeriană, care au o rază de 55 de kilometri. Ele au fost stabilite ca urmare a înțelegerii neconflictuale dintre Rusia și SUA cu privire la Siria. Baza a jucat, de asemenea, un rol în confruntarea atacurilor cu drone și rachete lansate de Iran în timpul operațiunilor True Promise 1 și 2, fie prin furnizarea de monitorizare radar, fie prin încercarea de a le doborî, similar rolului jucat de alte baze americane în Siria și în regiunea extinsă.

Un raport publicat de Al-Monitor confirmă, de asemenea, că avioanele de luptă israeliene au folosit anterior coridorul de-a lungul frontierei iordaniano-siriene și spațiul aerian din jurul Al-Tanf pentru a pătrunde în spațiul aerian sirian și a lansa atacuri.

Importanța Al-Tanf a fost evidentă în timpul președinției lui Donald Trump, care a vorbit adesea despre retragerea trupelor americane din Siria. Cu toate acestea, situația pe teren a fost mai nuanțată. Chiar dacă Trump a făcut declarații publice cu privire la retragerea trupelor, oficiali din cadrul administrației sale, inclusiv fostul consilier pentru securitate națională John Bolton, s-au asigurat că poziții-cheie precum Al-Tanf rămân sigure. Bolton a declarat că orice retragere din Siria ar fi condiționată de un acord cu Rusia pentru a înlocui forțele americane la Al-Tanf, asigurând astfel protejarea intereselor de securitate ale Israelului.

Viitorul ocupației americane din Siria

Având în vedere că Trump este pe punctul de a reveni la Casa Albă luna viitoare, au reapărut întrebări cu privire la viitorul implicării militare americane în Siria. Se preconizează că, în ciuda oricărei retorici reînnoite privind reducerea implicării militare, Al-Tanf va rămâne un activ-cheie în menținerea influenței SUA în Siria și în regiune.

În 2023, fostul șef al Statului Major interarme al SUA, Mark Milley, a vizitat Al-Tanf, subliniind importanța acestuia pentru securitatea Israelului și confirmând că nu există planuri de retragere. Al-Tanf va continua probabil să joace un rol-cheie în strategia Washingtonului pentru Asia de Vest, chiar dacă americanii își vor reduce prezența în alte părți ale Siriei.

Baza servește drept carte strategică – permițând continuarea influenței, încurajând instabilitatea și complicând dinamica regiunii. Cu toate acestea, rămâne o întrebare critică: Cât de durabilă este prezența SUA la Al-Tanf, având în vedere rezistența în creștere? Având în vedere că facțiunile irakiene și siriene locale țintesc din ce în ce mai mult pozițiile SUA, capacitatea Washingtonului de a menține controlul asupra Al-Tanf ar putea slăbi.

În timp, Siria ar putea să-și folosească propria „rezistență populară” pentru a exercita presiuni, forțând forțele americane să părăsească în cele din urmă teritoriul sirian, așa cum s-a întâmplat la începutul anului cu revolta tribală din Deir Ezzor.