Sperietoarea SUA/NATO cu nord-coreenii

NATO înnebunește din cauza presupușilor luptători de elită nord-coreeni din vestul Rusiei, în apropiere de Ucraina. Se vorbește despre o provocare rusească periculoasă, iar presupusa amenințare este folosită pentru o nouă escaladare a SUA/NATO, pentru a justifica atacuri asupra unor ținte din interiorul Rusiei și a provoca astfel mult așteptata confruntare directă între NATO și Rusia.

Prin narațiunea privind Coreea de Nord, belicoșii SUA/NATO încearcă să reînvie în rândul populației occidentale vechea teamă cu ”amenințarea roșie” și ”comuniștii care-i mănâncă pe copiii de sub pat”. În ultimele zile și ore, rapoartele false occidentale au crescut ca o febră pentru a justifica o nouă escaladare a conflictului din Ucraina.

Printre altele, circulă un videoclip în care secretarul general al NATO, Rutte, explică implicarea NK ca fiind un „semn al disperării crescânde a lui Putin ”, pe fundalul impunătorului său sediu din Bruxelles. Apoi alege în mod arbitrar o cifră din aer care nu are nicio bază reală, dar corespunde dorințelor occidentale:

”Peste 600 000 de ruși au fost uciși sau răniți în războiul lui Putin și acesta este incapabil să își susțină asaltul asupra Ucrainei fără sprijin străin, deoarece ucrainenii ripostează cu curaj, tenacitate și ingeniozitate”.

Catapulta propagandistică transatlantică Deutsche Welle nu poate sta deoparte. Pe canalul său de limbă engleză, radiodifuzorul le-a spus ascultătorilor săi internaționali că Kim Jong-un nu a trimis „soldați obișnuiți” în Rusia, ci o forță de elită de tip Rambo. Pentru a confirma informația, este chemată presupusa „analistă militară” Marina Miron de la Kings College din Londra, care în mod evident știe totul despre coreenii din Rusia și subliniază într-o engleză cu tentă ucraineană:

„Vorbim aici despre forțele speciale nord-coreene, care sunt cele mai bine pregătite dintre militarii coreeni. Coreea de Nord are aproximativ 200.000 de militari. Așadar, cei 10.000 care se află în prezent în Rusia reprezintă doar o fracțiune din ceea ce Coreea de Nord ar putea trimite în Rusia, unde aceste forțe i-ar putea scuti pe ruși de alte sarcini în spatele liniei frontului”

Luni, 28 octombrie, New York Times a urmat aceeași linie de propagare a fricii față de RPDC (Republica Populară Democrată Coreeană de Nord), cu titlul articolului plasat la loc vizibil: „Ucraina se pregătește pentru un atac rusesc cu trupe nord-coreene”. Textul, semnat de corespondentul NYT de la Kiev, Constant Méheut, afirmă [ 1] că „mii de soldați nord-coreeni au sosit deja în regiunea Kursk din vestul Rusiei, unde sunt așteptați să sprijine eforturile Moscovei de a alunga trupele ucrainene care au invadat (teritoriul rus)”.

Textul NYT continuă spunând că Statele Unite au avertizat luni că din cei aproximativ 10.000 de soldați nord-coreeni trimiși inițial în estul Rusiei pentru antrenament, mulți se îndreptau acum spre câmpul de luptă din regiunea Kursk. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat luni că trupele nord-coreene au fost trimise la Kursk și a declarat că acest lucru reprezintă o „escaladare periculoasă ” a războiului, potrivit NYT.

Este uimitor cu câtă certitudine și, în același timp, cu câtă lipsă de conștiință mass-media – fără a furniza o fărâmă de dovadă – continuă să otrăvească și să destabilizeze situația politică fără a fi chemată la ordine. De-a lungul timpului, am ajuns în punctul în care Occidentul trăiește din ce în ce mai mult într-o construcție fantastică totală, iar mulți cred că aceasta este realitatea.

Cu privire la fiecare problemă globală sau punct sensibil, de la schimbările climatice la genocidul din Gaza, mass-media occidentale nu mai manifestă nici cel mai mic scrupul, ci răspândesc cele mai fantastice povești, nesusținute de nimic. De exemplu, se așteaptă să credem că Israelul a „distrus” întreaga rețea de apărare aeriană a Iranului, inclusiv nenumărate laboratoare și clădiri mari, deși nu există nicio dovadă în acest sens. Chiar și înregistrările video ale atacului sionist împotriva Iranului, prezentate în principalele mass-media occidentale, dovedesc contrariul a ceea ce mass-media occidentale vor să ne facă să credem.

De fapt, foarte puține dintre rachetele statului terorist sionist au ajuns la țintele lor din Iran. În schimb, majoritatea super-rachetelor israeliene, presupuse a fi inexpugnabile, au oferit un spectaculos foc de artificii pe cerul nopții deasupra Teheranului, fiind interceptate și neutralizate una după alta de apărarea aeriană iraniană. Explozii la sol, precum cele observate în masă în timpul atacului de represalii iranian împotriva Israelului din 2 octombrie, care au dovedit că rachetele iraniene au depășit apărarea aeriană israeliană, nu au fost observate în timpul atacului sionist împotriva Iranului.

Indiferent dacă rapoartele media se referă la conflicte sau probleme în Orientul Mijlociu, cu China sau cu Rusia și Ucraina, atunci când acestea sunt discutate în celebra „presă de calitate” occidentală, se recomandă prudență, deoarece opusul a ceea ce vor să ne convingă este de obicei adevărat. Acest lucru este valabil și pentru actuala poveste despre Coreea de Nord, care provine din sacul de trucuri al CIA, cu ajutorul serviciilor secrete sud-coreene. Încă nu este clar ce încearcă cu adevărat CIA și susținătorii săi politici de la Washington să obțină cu această poveste.

Dacă ne uităm la reacțiile belicoșilor anti-Rusia din SUA/NATO citate la început, contururile sunt deja vizibile. În mod evident, scopul este de a crea un motiv care să justifice continuarea escaladării occidentale sub forma rachetelor dorite cu ardoare de Zelenski și eliberarea lor pentru atacuri în adâncurile spațiului rusesc. Având în vedere amenințarea teribilă pe care o reprezintă pentru ucrainenii nevinovați noua „amenințare roșie” din partea statului brutal al Coreei de Nord, OK-ul dat de Washington ar fi în cele din urmă mai urgent ca niciodată. Aceasta pare să fie direcția de deplasare.

Prin urmare, faptul că articolul NYT menționat mai sus susține pur și simplu că trupele nord-coreene se află la doar 25-40 de mile de granița ucraineană, pe teritoriul Rusiei, este foarte suspect. Atacurile cu rachete în adâncurile teritoriului rus sunt o alegere evidentă! Ar fi reprobabil să nu atacăm. Și, în plus, oricum sunt doar nord-coreeni. Pentagonul ar fi declarat deja că astfel de atacuri vor fi autorizate dacă se confirmă desfășurarea de trupe nord-coreene! Presupusele principii juridice pe care se bazează această „autorizare” nu sunt explicate.

Totul se potrivește – pur întâmplător, desigur – cu „planul de victorie” disperat al lui Zelensky și cu intențiile principalilor belicoși din guvernele SUA-NATO. Nu poate fi trecut cu vederea faptul că acești actori doresc să își facă treaba și să forțeze o confruntare între NATO și Rusia chiar înainte ca Donald Trump să preia conducerea Casei Albe.

Dar să aruncăm o privire la ceea ce știm despre securitate:

Știm de la Coreea de Nord că a făcut două declarații parțial contradictorii în această privință, deși nu se exclud reciproc. Una a negat desfășurarea de trupe pe frontul din Ucraina și a descris informația ca fiind o provocare, în timp ce cealaltă a declarat că desfășurarea de trupe în Rusia ar fi în conformitate cu „dreptul internațional”.

Între timp, în mod evident, președintele rus Putin nu a răspuns în mod deliberat și clar la întrebarea privind Coreea de Nord. Desigur, este posibil ca el să fi vrut pur și simplu să păcălească Occidentul cu propria sa „strategie a ambiguității”, de genul „ceea ce poți face tu, pot face și eu”.

Moara de zvonuri occidentale continuă să macine. Pe internet circulă acum videoclipuri care ar arăta soldați nord-coreeni efectuând o manevră în zona de antrenament militar rusească Sergheevka din Extremul Orient. Cu toate acestea, se pare că este un fals. Se știe că Rusia a organizat o serie de exerciții cu soldați din Laos în septembrie, chiar în zona de antrenament militar Sergeyevka de unde provin acum înregistrările video cu „trupele nord-coreene”.

NATO și marionetele sale ucrainene jură că o misiune de luptă nord-coreeană împotriva Ucrainei pe linia frontului este iminentă. Locotenent-colonelul Artem Kholodkevych, comandantul adjunct al Brigăzii Mecanizate 61 din Ucraina, a declarat sâmbăta trecută prin SMS că a fost avertizat de comandamentul armatei că atacul nord-coreean va avea loc ”probabil în următoarele câteva zile”. Alții susțin că operațiunea a avut deja loc și că trupele nord-coreene au fost văzute sau chiar capturate.

Potrivit rapoartelor recente de pe canalele Telegram, Coreea de Nord a trimis până la 3.000 dintre militarii săi în Rusia, în principal ingineri, ofițeri și alți specialiști, pentru a învăța „războiul dronelor” mai aproape de front. La urma urmei, coreenii doresc în mod natural să învețe metodele războiului modern pentru a putea rezista intervențiilor SUA din Coreea de Sud în caz de urgență. Am explicat deja într-un articol RT-D care este cea mai plauzibilă explicație pentru știrea despre „trupele NPRK la granița Rusiei cu Ucraina”. În jurul acestui nucleu probabil adevărat, CIA și „media de calitate” occidentale au construit apoi o operațiune de război psihologic pentru a continua războiul din Ucraina.

Iată încercarea mea puternic prescurtată de a oferi o explicație:

Yankeii au încă aproximativ 50.000 de soldați staționați în Coreea de Sud, cu care Washingtonul practică atacuri împotriva RPDC an de an, în manevre de amploare, împreună cu vasalul său sud-coreean. Situația nu este diferită în Europa de Est. Și acolo, armata SUA și vasalii săi din NATO provoacă Rusia de mai multe ori pe an cu exerciții de război direct la frontierele sale vestice. Este ușor de înțeles de ce nord-coreenii doresc, de asemenea, să învețe noi tactici de la ruși pe teren, dar în spatele liniei frontului, pentru a atinge același nivel de expertiză în războiul cu drone ca americanii, care îi amenință constant.

Dar tocmai în acest moment – și anume având în vedere noile tactici de război rusești, parțial revoluționare, din Ucraina – devine clar că povestea CIA de a trimite 12 sau 10 mii de soldați din RPDC pentru a-i sprijini pe ruși pe frontul din Ucraina trebuie să fie greșită. După cum s-a explicat deja, Rusia își desfășoară operațiunea militară specială în Ucraina folosind tactica „operațiunii cu arme combinate” – o interacțiune complexă a diferitelor tipuri de arme și un răspuns combinat, cât mai rapid posibil, la o nouă amenințare. Trupele străine nu își au locul într-o astfel de mașină de luptă perfect coordonată; ele nu ar ajuta, ci doar ar pune în pericol propriile trupe. De ce se întâmplă acest lucru?

Rușii au reușit să reducă timpul dintre detectarea unei noi ținte la câțiva kilometri distanță și distrugerea acesteia la 5 minute în diferite puncte din Ucraina. Este cel mai bun timp până în prezent, nefiind întotdeauna atins, dar din ce în ce mai des. Iată un exemplu: un tanc ucrainean așteaptă în presupusă siguranță, la câțiva kilometri în spatele liniei frontului, ordinul de desfășurare și a găsit adăpost sub copaci și între tufișurile de pe marginea drumului, ceea ce nu îl protejează împotriva echipamentelor moderne de detecție.

Tancul este reperat de o dronă de recunoaștere, coordonatele sunt raportate automat la centrul de control și obiectul este identificat ca inamic. Acum începe clarificarea, deja parțial automatizată, a sistemelor de arme adecvate care se află în raza de acțiune a țintei în acel moment și care sunt la dispoziția comandamentului operațional pentru a distruge tancul – de exemplu o dronă armată care se învârte în aer într-o poziție de așteptare nu departe de țintă, sau un elicopter de luptă aflat în apropiere. Sau unități terestre mobile cu rachete antitanc ori lovituri de precizie ale artileriei aflate în așteptare etc.

Decizia cu privire la sistemul de arme cel mai potrivit pentru îndeplinirea sarcinii trebuie luată cu viteza fulgerului, iar ordinul de desfășurare trebuie pus în aplicare la fel de rapid. Timpul este factorul critic în acest caz, deoarece tancul trebuie distrus înainte de a se pune din nou în mișcare.

După cum puteți vedea cu ușurință, acest tip de război cu arme combinate este o afacere extrem de complexă în care fiecare armă și fiecare soldat își are locul său. Se aplică și infanteriei. Totul este coordonat, iar interacțiunea nu poate fi învățată pur și simplu pe dinafară; perfecționarea ei necesită ani de antrenament și educație. Iată motivul pentru care trupele auxiliare nord-coreene, oricât de bine antrenate ar fi ca luptători solitari, nu ar avea loc în acest proces militar complex, mai ales că ar exista și probleme lingvistice. Ele nu ar face decât să împiedice procesul și să pună în pericol trupele ruse.

Ar exista – cel puțin teoretic – o altă opțiune de desfășurare pentru unitățile de infanterie nord-coreene, în special în cazul luptătorilor din trupele de comando.

Pe teritoriul regiunii Kursk aceste trupe ar putea fi desfășurate împotriva celor două-trei mii de soldați ucraineni prinși acolo. Ucrainenii blocați în Kursk sunt rămășițele brigăzilor de extremă dreaptă sau neonaziste care au format nucleul forțelor ucrainene de invazie. Fanatice din punct de vedere ideologic, aceste unități nu doresc să se predea rușilor, în parte pentru că speră – în mod eronat – că se vor putea apăra suficient de mult timp în zonele forestiere slab populate din Kursk (în ciuda faptului că sunt încercuite) până când vor fi eliberate de un nou avans ucrainean. Ei vor aștepta minunea în zadar.

Războiul modern cu „arme combinate” nu prea are sens în viitoarele bătălii din buzunarul confuz de la Kursk împotriva grupurilor ucrainene dispersate. Ar fi ca și cum ai trage în vrăbii cu tunurile. În schimb, un fel de operațiune anti-gherilă pentru a curăța cazemata este alegerea evidentă, prin care unități bine antrenate din RPDC – cu puțină asistență tehnică din partea rușilor – ar fi cu siguranță foarte utile.

O astfel de abordare ar fi chiar în conformitate cu Tratatul de asistență strategică ruso-nord-coreean semnat cu câteva zile în urmă, în care asistența reciprocă este limitată la restaurarea integrității teritoriale. Ar fi cazul în Kursk, deoarece este un teritoriu rusesc necontestat, ocupat de ucraineni invadatori. În schimb, o desfășurare de trupe RPDC alături de ruși în Ucraina nu ar fi acoperită de acordul de asistență reciprocă ruso-nord-coreean.

Surse și comentarii

[1] https://archive.ph/c9i0G#selection-4729.0-4733.324