Se pregătește stânga pentru război dacă Trump câștigă?

Un comentariu de Lee Smith via RealClearPolitics

Campania de propagandă care îl etichetează pe Donald Trump drept un dictator în devenire, hotărât să folosească aparatul militar și de securitate națională împotriva adversarilor săi politici, nu este menită să afecteze alegerile viitoare, ci mai degrabă să modeleze mediul post-electoral. Este piesa centrală a unei narațiuni care, caracterizându-l pe Trump drept un tiran (comparându-l chiar cu Hitler), creează condițiile pentru violență – nu doar o altă tentativă de asasinare a lui Trump, ci violența politică la scară largă menită să destabilizeze țara.

După cum scriu în cartea mea care urmează să apară, Disappearing the President, cercetările Partidului Democrat și rapoartele media arată că mulți oficiali și agenți de rang înalt ai partidului se pregătesc pentru posibilitatea unei victorii a lui Trump. În consecință, planificarea este axată pe subminarea viitorului președinte cu suficientă violență pentru a-i zdruncina administrația. Scenariile postelectorale proeminente prevăd revolte atât de ample încât președintele nou ales ar fi obligat să invoce Legea insurecției. Conform scenariilor, unii înalți oficiali militari refuzând să urmeze ordinele lui Trump, forțele armate americane s-ar diviza, lăsând America pe marginea abisului.

Defăimându-l pe Trump ca pe un nebun despotic care trebuie oprit înainte de a-și putea începe domnia terorii, aparatul de propagandă al regimului nu numai că îl calomniază pe Trump, ci și amenință preventiv reputația, precum și mijloacele de trai și poate libertatea personalului militar actual. Scopul este de a împinge armata împotriva lui Trump: Când va veni momentul să acționați, veți apăra democrația sau vă veți alătura unui tiran care vede în armată doar un instrument pentru a-și promova interesele personale?

De exemplu, săptămâna trecută, redactorul-șef al Atlanticului, Jeffrey Goldberg, a citat foști oficiali ai administrației Trump care susțineau că republicanul disprețuiește forțele armate ale Americii și, potrivit fostului șef de cabinet al lui Trump, John Kelly, ar dori să poată impune același respect pe care Hitler îl impunea ofițerilor săi.

Nu este prima dată când Trump este comparat cu Hitler sau când Kelly, un general în retragere din Marina Militară, se întoarce împotriva fostului său comandant-șef. Kelly a fost sursa principală pentru un articol publicat înainte de alegerile din 2020, tot în Atlantic și tot de Jeffrey Goldberg, care susținea că Trump i-a numit „fraieri și ratați” pe soldații americani din al Doilea Război Mondial îngropați în cimitirele franceze.

Veridicitatea celei mai recente dezvăluiri a lui Kelly, conform căreia Trump îl admiră pe Hitler, trebuie, desigur, judecată în raport cu faptul că a așteptat cinci ani pentru a o dezvălui. Chiar dacă este puțin probabil ca aceasta să aibă un efect semnificativ asupra ciclului electoral actual. Armata și, în special, veteranii Războiului global împotriva terorismului îl susțin în mod covârșitor pe candidatul care se opune declanșării unor războaie externe interminabile și inutile din punct de vedere strategic. În plus, Trump a trecut peste invenții mult mai dăunătoare – cum ar fi acuzațiile false potrivit cărora ar fi fost compromis de serviciile secrete ruse – care nu au făcut decât să galvanizeze sprijinul pentru el.

Scopul narațiunii hitleriste nu este acela de a modifica preferințele electorale ale audiențelor mediatice de stânga care se află deja solid în coloana anti-Trump, ci mai degrabă de a justifica luarea de măsuri extreme împotriva candidatului republican și a mișcării America First. Și de a se asigura că cea mai mare parte a armatei se alătură complotului anti-Trump. Astfel, aceasta este cel mai bine înțeleasă în contextul relatărilor recente care promit sau îndeamnă la violență după votul din noiembrie.

De exemplu, săptămâna trecută, New York Times a publicat un lung interviu cu un cercetător al fascismului care a declarat că Trump este un fascist. Ziarul de referință a continuat cu un alt articol lung semnat de doi profesori de la Harvard care fac apel la mobilizarea în masă în cazul unei victorii a lui Trump. Propunerea sugerează ca industria privată să se alăture organizațiilor societății civile pentru a-l ostraciza pe Trump și pe susținătorii săi și pentru a se angaja în proteste publice ample în ideea de a provoca o criză. Kamala Harris însăși, comentând acuzațiile lui Kelly în articolul din Atlantic , a afirmat că adversarul ei „este un fascist” în timpul unei dezbateri CNN.

Aceste povești sunt doar cele mai recente dintr-o serie continuă de rapoarte media care avertizează cu privire la o dictatură Trump. Robert Kagan, un insider din Beltway, a ieșit devreme la rampă, scriind chiar înainte ca Trump să obțină nominalizarea că, în lipsa unei rezistențe sporite împotriva candidatului republican, America este „la câțiva pași și la câteva luni distanță de posibilitatea unei dictaturi”. O știre din ianuarie de la NBC susținea că Trump explora modalități de a folosi armata pentru a asasina rivalii politici.

Propaganda menită să creeze premisele folosirii violenței pentru a-l opri pe Trump a fost consolidată la cele mai înalte niveluri ale Partidului Democrat.

Când Joe Biden a fost întrebat de un reporter dacă este încrezător că va exista un transfer pașnic de putere după alegerile din 2024, el a răspuns: „Dacă Trump câștigă, nu, nu sunt deloc încrezător”. Apoi, părând că se corectează, președintele a spus: „Adică, dacă Trump pierde, nu sunt deloc încrezător. El vorbește serios, noi nu-l luăm în serios. Vorbește serios, toate chestiile despre «Dacă pierdem, va fi o baie de sânge»”.

Biden se referea la un comentariu făcut de Trump în martie cu privire la eforturile Chinei de a construi fabrici de automobile în Mexic. Exportul acestor mașini în America, a spus Trump, ar duce la o „baie de sânge” pentru industria auto americană. În mod firesc, campania lui Biden a folosit figura de stil pentru a-l acuza pe Trump de incitare la „violență politică”.

Reprezentantul Jamie Raskin (D-MD) a anunțat un scenariu mai specific care duce la violență atunci când a promis că Congresul îl va înlătura pe Trump prin invocarea Secțiunii 3 a celui de-al Paisprezecelea Amendament, care interzice oricărei persoane „angajate în insurecție sau rebeliune” să dețină o funcție federală. „Va depinde de noi, pe 6 ianuarie 2025, să le spunem mulțimilor dezlănțuite ale lui Trump că este descalificat”, a declarat Raskin. „Și atunci vom avea nevoie de gărzi de corp pentru toată lumea în condiții de război civil”.

Dar cele mai importante scenarii post-electorale au fost elaborate de Rosa Brooks, un fost funcționar al Pentagonului condus de Obama, a cărui „precizie” a fost recunoscută de presa de stânga în cadrul proiectului Transition Integrity Project (TIP).

Înaintea ultimelor alegeri, Brooks și TIP, potrivit The Guardian, „au imaginat ideea, pe atunci neverosimilă, că Trump ar putea refuza să se recunoască învins și, invocând o fraudă generalizată în cazul voturilor prin corespondență, ar putea declanșa forțe întunecate care să culmineze cu violență. Fiecare detaliu neplauzibil al simulărilor s-a adeverit în perioada premergătoare atacului asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021”.

Iată un mod fantezist de a ascunde adevărul. TIP a anticipat că Trump va contesta rezultatele, deoarece agenții partidului știau dinainte că neregulile electorale rezultate din noile proceduri de vot, cum ar fi votul în masă prin corespondență, menite să faciliteze frauda, vor fi extrem de evidente. Astfel, datorită performanțelor anterioare ale lui Brooks și a rolului său central într-o rețea formată din mass-media și actuali și foști oficiali ai apărării, lucrarea sa este recunoscută pe scară largă ca fiind foaia de parcurs a stângii pentru planificarea de urgență post-electorală.

Pentru alegerile din 2024, Brooks a făcut echipă cu jurnalistul Barton Gellman cu scopul de a organiza o serie de jocuri de război în mai și iunie, sub auspiciile Democracy Futures Project (DFP), parte a Brennan Center for Justice de la Universitatea din New York.

Ca și în cazul jocurilor de război din 2020, cele două echipe adverse au fost formate din foști oficiali guvernamentali atât din tabăra republicană, cât și din cea democrată. Rezultatele au fost anunțate cu o lansare mediatică la mijlocul verii, pentru a pregăti alți funcționari și agenți pentru operațiunile post-electorale probabile. Patru articole au fost publicate în aceeași zi, 30 iulie – în New Republic; The Guardian; Washington Post, care a publicat un articol de Gellman; și Brooks însăși scriind pentru Bulwark – arătând că scenariile lui Brooks și Gellman, cel puțin cele dezvăluite, presupun o victorie a lui Trump. Prin urmare, jocul constă în a bloca.

Perturbarea, destabilizarea și violența sunt legitimate de o narațiune condusă de imaginea în oglindă și proiecția autocompătimitoare în care așa-numiții apărători ai democrației se confruntă cu un Trump autoritar.

Brooks și cohorta ei ignoră dovezile abuzului de putere al lui Biden și Harris și afirmă că Trump este cel care va folosi guvernul federal împotriva adversarilor săi. Potrivit wargamerilor, CIA și Departamentul de Justiție ale lui Trump sunt cele care vor concedia funcționarii din domeniul securității naționale pentru că „și-au exprimat îngrijorarea cu privire la politizarea serviciilor de informații și la presiunea de a lansa investigații motivate ideologic”. Trump este cel care va folosi IRS pentru a urmări organizațiile nonprofit. La ordinul lui Trump, jurnaliștii vor fi vizați, iar instituțiile media de orientare democrată vor fi investigate, în timp ce FCC revocă licențele de emisie. Și, scrie Brooks, administrația Trump va forța plecarea unor oficiali militari de top pe motiv că aceștia „se opun relației confortabile a lui Trump cu Rusia”.

Previziunile par a fi fantezii paranoice, dar sunt inversări ale realității atent scenarizate, menite să rescrie istoria și să ascundă crimele stângii care au zdruncinat pilonii republicii.

Cel mai alarmant scenariu implică oficiali politici și militari care „rezistă eforturilor de a-și federaliza unitățile gărzii naționale și de a le trimite să reprime protestele anti-Trump din marile orașe americane”. Cu alte cuvinte, scenariul post-electoral prevede (sau consideră că este de la sine înțeles) o violență generalizată atât de intensă încât președintele invocă Legea insurecției. Previziunile presupun o divizare în rândurile superioare ale armatei americane după ce Trump înlocuiește șefii de stat major cu ofițeri care se conformează ordinului său și desfășoară forțe pentru a reprima revoltele.

Iată unde duce violența politică cultivată de stânga distructivă: străzi pline de sânge și o armată divizată. Scopul narațiunii hitleriste este de a forța membrii armatei să se întoarcă împotriva lui Trump. La urma urmei, loialitatea față de constituție înseamnă să lupți împotriva lui Hitler, nu să te supui ordinelor sale.

Cu cele două atentate recente la viața lui Trump, am văzut cum narațiunile regimului creează simultan condițiile pentru violență și le explică. Atunci când Trump a fost împușcat la un miting din Butler, Pennsylvania, oficialii Partidului Democrat și mass-media nu numai că au negat orice legătură între împușcături și retorica lor incendiară, ci chiar l-au învinovățit pe Trump însuși. La urma urmei, el și aspirantul său asasin erau făcuți din aceeași stofă: „Atacatorul și Trump, aflați la capetele opuse ale traiectoriei unui glonț, sunt totuși uniți ca dușmani comuni ai legii și democrației”, a scris David Frum în, dintre toate locurile, The Atlantic.

Din acest punct de vedere, Trump a polarizat țara atât de profund încât este în cele din urmă responsabil pentru atentatul la propria viață. Dar aceasta este o altă inversare a realității, adaptată pentru a satisface pofta de sânge a unui regim întunecat. Este logica terorii: Doar violența victimelor noastre ne-a determinat să le măcelărim.

Această logică interesată nu numai că scoate stânga din cârlig pentru evenimente din trecut, ci servește drept pretext pentru violențe viitoare împotriva lui Trump, a consilierilor săi și a susținătorilor săi. După 5 noiembrie, narațiunea armată ar putea fi extinsă pentru a justifica violența la scară largă, menită să distrugă republica.

Lee Smith este un autor de bestseller a cărui nouă carte, „Disappearing the President: Trump, Truth Social, and the Fight for the Republic,” a fost publicată pe 22 octombrie.