Cât de benefic ar fi declinul dolarului american

Războiul va tranșa Noua Ordine Mondială pe care Rusia și China încearcă să o modeleze printr-un atac virulent asupra supremației dolarului. Iată de unde agresivitatea aparent irațională a politicienilor globaliști aflați sub umbrela Casei Albe.

Modalitatea cea mai la îndemână pentru ”rebeli” este să dezvolte o criptomonedă bazată pe tehnologia blockchain care să fie suficient de stabilă și de atractivă încât să înlocuiască, treptat, dolarul. În paralel, băncile tradiționale din occident încearcă să țină pasul cu revoluția tehnologică, perfect conștiente că la un moment dat ar putea deveni inutile. De aici și demersul băncilor centrale de a implementa monede digitale de tip CBDC ca răspuns la popularitatea criptomonedelor, oferind o alternativă guvernamentală în domeniul tranzacțiilor.

Pe cât de ambițios arată planul țărilor din anturajul BRICS de a scăpa de ”dictatura dolarului”, pe atât de dificil va fi de pus în aplicare.

Deși dolarul este în primul rând o monedă, funcționarea sa pe piețele internaționale urmează principiile cererii și ofertei, similar cu orice altă marfă, influențându-i valoarea în raport cu alte valute și active. Dacă miliarde de clienți vor considera în continuare că ”marfa” are o valoare mare, atunci ea își va păstra respectiva valoare. E în primul rând o problemă de percepție. De încredere în economia Statelor Unite.

Încrederea în stabilitatea economică și politică a Statelor Unite face ca dolarul să fie considerat un depozit sigur de valoare (la fel de sigur ca aurul, spre exemplu) inclusiv în perioade de incertitudine la nivel global. Un al doilea pilon important care susține supremația dolarului este rolul său esențial în comerțul internațional. Dolarul american continuă să fie utilizat pe scară largă în tranzacții, de la materii prime, cum ar fi petrolul, la o multitudine de bunuri și servicii. Numeroase contracte de comerț internațional sunt denominate în dolari, ceea ce menține cererea globală pentru această monedă.

Nu în ultimul rând, piața obligațiunilor de stat americane este considerată un punct de referință pentru lichiditate și siguranță, atrăgând investitori instituționali importanți, care caută active sigure și stabile. De pildă Japonia a cumpărat obligațiuni americane în valoare de 1.150 miliarde dolari, China are în portofoliu obligațiuni de 770 miliarde dolari, în timp de Marea Britanie a investit circa 690 miliarde dolari. Practic, americanii au vândut la nivel global obligațiuni (și alte titluri de valoare emise de Trezorerie) de 30 trilioane dolari.

Dependența excesivă de dolar face ca numeroase state să fie direct afectate de deciziile economice și politice luate în SUA, asupra cărora nu au nicio influență. Un sistem cu mai multe monede de rezervă ar putea redistribui autoritatea dolarului și ar împuternici mai mult regiunile emergente și economiile locale. Este ceea ce încearcă acum grupul BRICS, sub protecția militară (într-o oarecare măsură – să vedem ce se întâmplă cu Iranul) a Chinei și Rusiei.

Înlocuirea rolului dolarului de monedă de rezervă presupune nu doar adoptarea unor noi tehnologii, ci și modificarea comportamentului global în materie de finanțe și afaceri. Pentru ca o criptomonedă să înlocuiască dolarul, ar trebui să dobândească un nivel similar de încredere și stabilitate, ceea ce este foarte dificil de realizat având în vedere volatilitatea actuală a criptomonedelor.

Viitorul post-război dintr-o Nouă Ordine Mondială multipolară ar putea implica un sistem hibrid în care criptomonedele și monedele digitale coexistă și interacționează cu monedele fiat tradiționale. Monedele naționale permit acum guvernelor să implementeze politici fiscale și monetare pentru a-și gestiona economiile. Un control pe care l-ar pierde într-un sistem dominat de criptomonede.

Într-un sistem monetar diversificat, riscul unei crize financiare ca cea din 2008, cauzate de problemele economice ale SUA, ar putea fi mai limitat și mai ușor de gestionat.