Afacerea ”Durov” și viitorul libertății cuvântului

Arestarea lui Pavel Durov, proprietarul rețelei Telegram, a stârnit un nou val de emoție în rândul celor care consideră că libertatea cuvântului rămâne fundamentul oricărei democrații.

În cazul afacerilor dezvoltate de Musk, Zuckerberg sau Durov, moderarea de conținut cu caracter infracțional are sens. Imaginați-vă cum ar arăta Facebook, spre exemplu, cu imagini și filme porno, cu tot soiul de perverși și drogați. Sau cu teroriști în plină acțiune de decapitare a victimelor. Inteligența artificială are un rol evident în astfel de activități de stopare a fenomenului infracțional de pe rețelele sociale.

Problema majoră intervine atunci când guvernele își depășesc clar atribuțiile și încearcă să influențeze publicul prin cenzurarea informațiilor/opiniilor cu caracter social și politic, contrare narațiunii oficiale. S-a întâmplat în mod curent pe Facebook și pe Twitter – înainte ca Musk să preia rețeaua. Telegram rămăsese o platformă independentă de influențele guvernamentale, cel puțin până la reținerea lui Pavel Durov pe aeroportul din Paris. Spre deosebire de Facebook și Twitter, criticate pentru exploatarea mercantilă a datelor personale, Telegram s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informaţii despre utilizatorii săi. Iar asta a contribuit decisiv la conflictul dintre Durov și autoritățile de la Kremlin care încercau să prevină acțiunile ostile ale unor agenți globaliști ca Alexei Navalnîi.

De altfel, fostul președinte Medvedev l-ar fi avertizat pe Durov, cu ani în urmă, că va avea ”probleme serioase” oriunde în lume dacă va acționa împotriva intereselor guvernamentale.

Pe de altă parte, principalii acționari ai Telegram pretind că este absurd să fie trași la răspundere pentru activități infracționale de care nu sunt responsabili. Este ca și cum poliția franceză ar încerca să-i aresteze pe patronii de la Toyota pe motiv că militanții ISIS au instalat mitraliere pe mașinile 4×4 ale firmei japoneze. Să zicem că adevărul ar fi undeva la mijloc. Cum spuneam și în debutul postării, o minimă moderare s-ar impune și pe Telegram (evident, nu în cazul textelor de opinie).

Reținerea lui Durov în arestul Poliției pariziene timp de câteva zile a creat un soi de panică la Moscova. Telegram este foarte popular nu doar în rândul simplilor cetățeni din Rusia, ci și printre autorități. Nu în ultimul rând, bloggerii militari, ofițerii și soldații ruși îl folosesc pe front. Așa că apelul Margaritei Simonyan, o jurnalistă apropiată de Kremlin, ca oficialii ruși să-și șteargă conversațiile de pe Telegram, are rațiuni justificate. Există temeri că Durov, pentru a-și salva pielea, le va oferi cheile de criptare serviciilor de informații din Franța.

Chiar dacă are și cetățenie franceză, iar în 2017 s-a alăturat Forumului Economic Mondial (WEF) Young Global Leaders ca reprezentant al Finlandei, Pavel Durov pare că a menținut relații foarte bune cu Moscova. Dovadă că Telegram a fost folosit intensiv de autoritățile de la Kremlin în ultimii aproape trei ani de război, iar Ambasada Rusiei la Paris i-a acuzat pe anchetatorii francezi că refuză să coopereze cu Moscova. La câți mercenari din Legiunea Străină și-au pierdut viața în Ucraina, nici nu-i de mirare.

Așadar, ca măsură de precauție rușii vor folosi pe front altă platformă de comunicare. Probabil că nu vom afla prea curând cât de ”fructuos” a colaborat Durov cu oamenii lui Macron. Dacă cenzura se va instala și în postările incorecte politic, atunci am avea un indiciu solid.

Ce trebuie să reținem noi, oamenii obișnuiți, este că globaliștii vor restricționa masiv accesul la rețelele sociale imediat ce vor simți că există un pericol major. Deocamdată vedem doar un simplu show mediatic, o victimizare din partea patrioților (normală pe fondul arestării lui Durov). Filantropii de la Davos încă dețin controlul cu autoritate. Și vor încerca să înfurie, să ațâțe și mai mult cele două tabere, pentru o extra-coagulare în jurul G7, respectiv BRICS.
……………………………
Campania de strângere de fonduri ”10 zile de donații pentru 100 de zile de Opoziție” continuă. După cinci zile s-au strâns 1.473 de euro dintr-un total de 3.000. Amănunte, aici.