Încălcări grave ale principiilor în războiul din Ucraina

Un articol de opinie scris de Christian Hamann (Germania)

Într-un interviu acordat revistei Stern, publicat pe 12 iunie 2024, Sigmar Gabriel a făcut să bată mai repede inima tuturor militariștilor când a proclamat

„Este nevoie de un semnal clar pentru Putin: opriți acest război – sau îl vom duce la voi.”

Cum Rusia nu a atacat nicio țară NATO (dar a vrut să împiedice Ucraina să devină una), acest pas ar însemna o încălcare a unui principiu fundamental al alianței de apărare NATO.

De asemenea, Germania ar încălca tratatul de armistițiu din mai 1945. În calitate de succesor legal al Uniunii Sovietice, Rusia ar putea denunța Tratatul 2+4 (baza reunificării). De asemenea, clauza de stat inamic din Carta ONU nu ar mai fi caducă – așa cum este situația actuală.

Toți susținătorii germani ai unei astfel de pseudo-strategii de escaladare sunt suspectați de pregătirea neconstituțională a unui război de agresiune. (Întrebare intermediară: De ce Bundeswehr-ul deține de ani de zile hărți topografice ale Rusiei?)

În retorica sa periculoasă, Gabriel folosește șabloanele „intelectuale” ale războinicilor rezistenți la discernământ, adică oameni care nu au nicio idee despre psihologia războiului (1). Mai presus de toate, le lipsește simțul responsabilității politicienilor cărora le pasă cu adevărat de siguranța a sute de milioane de oameni.

Războiul din Ucraina reprezintă un conflict fratricid absurd între două națiuni strâns legate din punct de vedere istoric, în care doar europenii rămași au un rol de mediere. Adresarea criticilor necesare exclusiv lui Putin și Rusiei este prea unilaterală din punct de vedere faptic, dar mai ales are un efect psihologic devastator.

Actorului Zelensky, care și-a încălcat toate promisiunile electorale cheie (rezolvarea conflictului din estul Ucrainei, demobilizarea oligarhilor economici și lupta împotriva corupției) și a încălcat regulile democratice de bază în multe alte moduri, i se acordă o libertate arbitrară contraproductivă prin furnizarea necondiționată de arme și protecție împotriva criticilor. Oricine nu recunoaște această nepotrivire ca atare ar trebui să se gândească la numeroasele cazuri de educație greșită a tinerilor, în care părinții bine intenționați elimină toate obstacolele din calea tinerilor. Ca și acolo, rezultatul inevitabil în cazul lui Zelensky este că nu se dezvoltă nicio responsabilitate personală.

În consecință, este „permisă” încălcarea principiului înțelegerii internaționale europene care include Rusia. În epoca post-sovietică, acest principiu al securității pentru Europa a caracterizat Actul fondator constructiv NATO-Rusia din 1997. (Doi ani mai târziu, a început expansiunea fatală spre est a NATO.) În mod hotărât, nu este suficient pentru Occident să consolideze cu suficiență ideea că Rusia este vinovată pentru izbucnirea războiului din Ucraina – acum este vorba de a pune capăt acestuia. O viziune lipsită de ipocrizie arată propriile noastre eșecuri, din care trebuie să învățăm:

✔️ Respingerea tratatului negociat în martie 2022 pentru o soluționare pașnică a conflictului și, și mai rău, anularea definitivă a tuturor negocierilor de pace în mai 2022;

✔️ Noi măsuri discriminatorii împotriva grupului de limbă rusă, inclusiv interzicerea toponimiei rusești, învăluite în anunțul grotesc că toată limba rusă urmează să fie eradicată. – Pretenția (profund fascistă) de absolutizare din spatele acestei măsuri este exact aceeași cu cea folosită de Hamas și de școlile UNRWA pentru a nega legătura istorică dintre evrei și Israel/Palestina și a o șterge din conștiința noastră. (2)

Toate acestea se datorează, în primul rând, influenței „educaționale” a țărilor occidentale. Promisiunile generale de reconstrucție și de admitere nelimitată a refugiaților de război, precum și furnizarea necondiționată de arme, au făcut posibilă evitarea de către Zelensky a responsabilității față de persoanele afectate de război. Dacă li s-ar oferi o șansă corectă de a vota în cadrul referendumurilor privind o soluție la conflict, aceștia ar vota în primul rând împotriva continuării ostilităților.

Decizia democratică de a rămâne parte a statului ucrainean, de a se alătura Federației Ruse sau de a deveni independenți ar avea o importanță secundară dintr-o perspectivă pan-europeană. Interesul Europei, la fel ca și cel al locuitorilor din zonele de luptă, constă în primul rând în încheierea războiului.

Afirmații precum „Putin trebuie să sufere o înfrângere personală”, „Rusia trebuie slăbită astfel încât să nu mai poată purta niciodată un război” sau „Rusia trebuie să învețe să piardă” sunt fantezii iresponsabile. A dori să dezarmezi cu forța cea mai puternică putere nucleară din lume este la fel de inteligent ca un tratament dentar fără anestezie pentru un tigru.

Există nenumărate dovezi că Zelensky are o problemă de ierarhie personală cu Putin. Literalmente vorbind, cea mai bună modalitate de a-i provoca celui din urmă „înfrângerea personală” dorită este ca cei doi să se dueleze. Acest lucru nu numai că ar garanta audiențe record la nivel mondial, dar mai ales ar pune capăt victimizării tinerilor. La urma urmei, atât Rusia, cât și Ucraina nu le mai permit celor apți pentru serviciul militar să părăsească țara pentru a muri într-un război absurd. – Cum altfel putem numi acest lucru decât sacrificiu uman „modern”?

Surse și comentarii

(1) https://www.frieden-freiheit-fairness.com/blog/psychologie-eines-vermeintlich-begrenzten-atomkrieges

(2) https://www.terrorism-info.org.il/app/uploads/2024/05/E_114_24.pdf