Israel câștigă, pierde sau este pe cale să se sinucidă?

Răspunsul meu? Pe cale să se sinucidă.

De fapt, cred că este o înfrângere, care va fi urmată de nebunia de a invada Libanul și de a se confrunta cu Hezbollah. Din punctul meu de vedere, este o misiune sinucigașă pentru Israel.

Israelul pierde pentru că nu a reușit, după șase luni de lupte dezechilibrate, să învingă Hamas și să elibereze ostaticii. Israelul s-a dovedit a fi foarte priceput în a ucide femei, copii și bătrâni neînarmați. Izzies știu cu siguranță cum să bombardeze spitale, clinici medicale, școli, biserici, moschei, universități și centre de refugiați ONU. În loc să întărească mitul Israelului ca David luptând împotriva colosului Goliat musulman, campania militară a Israelului a fost un dezastru de relații publice fără margini. Afirmațiile timpurii privind copiii decapitați și violurile în masă s-au dovedit a fi invenții ale unei campanii psihopedagogice israeliene. Opinia publică din întreaga lume vede Israelul ca pe un bătăuș criminal. A fost o vreme în care Israelul putea conta pe faptul că majoritatea națiunilor occidentale îi erau alături. Acea perioadă s-a încheiat.

Unul dintre punctele analitice cheie pe care îl subliniez în scurtul meu videoclip de mai jos este că, după șase luni de luptă, Israelul nu a reușit să învingă o forță de gherilă Hamas ușor înarmată, care nu are apărare aeriană, artilerie și tancuri. Întreaga suprafață a Fâșiei Gaza este de 141 de mile pătrate (ceea ce înseamnă aproape 365 de kilometri pătrați). Comparați acest lucru cu Bakhmut în Ucraina. Bakhmut are un teritoriu de 16 mile pătrate. Rusia a avut nevoie de 10 luni pentru a învinge un inamic ucrainean puternic înarmat și bine poziționat, sprijinit de NATO cu arme și informații.

O altă mare diferență – Rusia nu a ucis zeci de mii de civili ucraineni la Bakhmut. De asemenea, Rusia nu a ucis aproape 200 de jurnaliști în timpul acelei bătălii și nici nu a nimicit peste 224 de lucrători umanitari. Israelul, pe de altă parte, a făcut toate acestea și chiar mai mult. Așadar, data viitoare când auziți vreun analist militar occidental reproșând că armata rusă este ineptă sau incompetentă, subliniați doar că presupusa armată puternică a Israelului nu a putut învinge o masă de civili neînarmați și câteva mii de luptători Hamas.

Guvernul lui Netanyahu începe să se destrame de la cusături. Pe de o parte, rapoartele de la fața locului indică faptul că aproape toate brigăzile israeliene s-au retras din Gaza – MISIUNE NEÎNDEPLINITĂ. Cu toate acestea, Netanyahu a continuat să insiste astăzi că Israelul va ataca Rafah, în ciuda avertismentelor repetate ale administrației Biden de a se retrage. Între timp, la nord, la granița cu Libanul, Israelul își intensifică atacurile aeriene și de artilerie. Israelul pare hotărât să își respecte promisiunea de a expulza Hezbollah din sudul Libanului și de a-i împinge la nord de râul Litani.

Există o singură problemă foarte, foarte mică – Hezbollah nu are chef să coopereze și este pe deplin pregătită să lupte cu Israelul față în față. O luptă în Liban va fi diferită de tot ceea ce forța de ocupație israeliană a experimentat în Gaza. În ciuda propagandei occidentale, Hezbollah nu va folosi scuturi umane. Vor lupta în mod tradițional, din buncăre și tranșee. Hezbollah are, de asemenea, ceva ce Hamas nu are – rachete cu rază lungă de acțiune care pot lovi cu precizie în interiorul Israelului. Sper să mă înșel, dar mă tem că Israelul este hotărât să lanseze atacul în nord. Aceasta, în opinia mea, ar fi o rețetă pentru sinucidere națională.