Atacul asupra consulatului iranian și complicitatea marilor puteri

Nu au trecut nici șapte zile de când Statele Unite au notificat guvernul de la Tel Aviv că se opun unei ofensive la Rafah menită să ”lichideze Hamas”, după cum pretinde Netanyahu.

Răspunsul Israelului? Un atac cu rachete asupra consulatului iranian de la Damasc (Siria), soldat cu șapte victime, printre care generalul Mohammad Reza Zahedi, comandatul Forței Quds a Iranului în Liban și Siria (un soi de serviciu de informații cu atribuții externe). Tot zilele trecute, armata israeliană a bombardat un convoi ONU care aducea alimente pentru palestinieni, ocazie cu care au murit cetățeni nevinovați din Australia, Polonia, Irlanda și Anglia.

Bombardarea unei clădiri diplomatice este de o gravitate extremă, pentru că încalcă toate cutumele prevăzute de dreptul internațional. Să ne amintim cum a reacționat Washingtonul când iranienii au luat ostatici cetățeni americani în Ambasada SUA de la Teheran, în 1979. Ieri, Casa Albă s-a repezit să declare că nu a avut nicio implicare în atacul asupra consulatului iranian. Și nici măcar nu ar fi fost informată de către partenerii de la Tel Aviv decât foarte vag și în ultimul moment – când avioanele israeliene erau deja deasupra Înălțimilor Golan și se pregăteau să lanseze rachetele. Niciun cuvânt de condamnare a atacului.

Iranul s-a mărginit să ”lanseze un avertisment dur către Statele Unite” (în calitate de principal sponsor al regimului de la Tel Aviv), să caracterizeze atacul drept ”un act de terorism” și să promită răzbunare, într-un fel sau altul. Proteste au existat și din partea Siriei, dar și a unor grupări paramilitare din cadrul Axei Rezistenței susținute de Iran – în principal, Hezbollah.

Ca urmare a atacului de ieri, guvernul Netanyahu a întărit măsurile de securitate la ambasadele israeliene din întreaga lume.

În raport cu gravitatea acțiunii militare a Tel Aviv-ului, reacția presei de la Teheran pare disproporționată. Agenția de stat Iran Press amintește despre ”consultări dintre miniștrii de externe ai Siriei și Iranului”, despre avertismentele lansate către Washington și protestele Pakistanului. Nici măcar reacția vehementă a Moscovei nu a fost pomenită. Iat-o aici: ”Condamnăm cu fermitate acest atac asupra misiunii consulare iraniene din Siria. Considerăm în mod categoric inacceptabilă orice intruziune asupra facilităților diplomatice și consulare, a căror inviolabilitate este garantată de Convențiile de la Viena relevante. (…) Astfel de acțiuni agresive ale Israelului sunt absolut inacceptabile și trebuie să înceteze”.

De subliniat că Iran, Rusia și China sunt membri relevanți ai BRICS+, însă oficialii Ministerului de Externe de la Beijing au evitat deocamdată să se poziționeze în legătură cu atacul Israelului. La aproape 24 de ore de la eveniment, cotidianul Global Times (finanțat de Partidul Comunist Chinez) nu avea nici măcar o singură știre despre bombardarea consulatului iranian de la Damasc.

Acțiunea provocatoare a Tel Aviv-ului complică și mai mult situația fierbinte din Orientul Mijlociu. Ea ar putea avea drept scop continuarea războiului în Fâșia Gaza, cu o implicare suplimentară din partea Statelor Unite.

În mod paradoxal, Israelul a ajuns în situația de a avea mână liberă pentru aproape orice acțiune militară în statele din zonă, în deplină concordanță cu ”ordinea internațională bazată pe reguli”. Și asta pentru că niciuna dintre marile puteri nu are vreun interes în extinderea războiului. Nici China, nici Rusia. Nici măcar Statele Unite. Toate se străduie din plin să calmeze Teheranul, să amâne orice răspuns violent al iranienilor și să-i țină din scurt pe membrii Axei Rezistenței.

Dacă marile puteri vor reuși să strunească hățurile în lumea arabă la limita complicității (în pofida acțiunilor provocatoare ale guvernului Netahyahu), Israelul își va continua misiunea în Fâșia Gaza până la capăt. Cu alte zeci de mii de morți în rândul civililor palestinieni, în timp ce iranienii, sirienii și libanezii scrâșnesc din dinți neputincioși.