Un comentariu de Patricia Cerinsek, via Substack

Pe fondul războiului din Ucraina și al alegerilor din Rusia, UE și Statele Unite, moartea lui Navalny pare un eveniment foarte convenabil.

Moartea lui Alexei Navalny: ”Rusia nu mai este o democrație”, afirmă cancelarul german Olaf Scholz la BFM-TV. ”E foarte trist, dar acum știm exact ce fel de regim este. Oricine critică sau apără democrația trebuie să se teamă pentru viața și siguranța sa”.

Să trecem cu vederea faptul că moartea în circumstanțe suspecte (1) a unuia dintre opozanții lui Putin (după cum vom vedea, nu cel principal) survine cu o lună înainte de alegerile din Rusia și, în Europa de Vest, cu cinci luni înainte de alegerile europene, într-un moment în care se reclamă dezinformarea prin orice mijloace, chiar și cele mai inepte: A se vedea raportul agenției guvernamentale Viginum care a descoperit o ”rețea de propagandă pro-rusă structurată și coordonată” – ce poate fi mai ”normal” în timp de război, dar stai puțin! Se pare că din cele 193 de site-uri analizate (cine le-a consultat înainte de a fi menționate în raport?), unul singur este în franceză și are 5.000 de accesări pe lună. Atenție, armă rusească de dezinformare în masă.

Moartea lui Navalny este, evident, de deplâns. Dar cum să nu facem o paralelă cu Julian Assange? Apărarea democrației, a libertății de exprimare și de a fi critic cu puterea, privarea de libertate la care a fost supus jurnalistul australian timp de aproape 15 ani… Ce crede cancelarul german?

Interpelat în 2022 de tatăl și fratele jurnalistului, care i-au cerut să intervină pe lângă președintele american în favoarea renunțării la acuzații, purtătorul de cuvânt al guvernului german a ignorat pur și simplu întrebarea. Așadar, nu s-a făcut nimic.

Moartea lui Navalny intervine la douăzeci și patru de ore după ce Parlamentul australian a votat în favoarea încetării urmăririi penale a lui Julian Assange în Statele Unite și în Regatul Unit și a autorizat întoarcerea acestuia în țara sa. Cu câteva zile înainte de o ultimă audiere în instanța britanică. Fondatorul Wikileaks riscă până la 175 de ani de închisoare dacă va fi condamnat pentru spionaj. Cine dintre liderii europeni se va emoționa în fața acestei situații? Nici măcar un suflet.

Este cu atât mai incongruent să se erijeze în cvasi-erou, o figură mai mult mediatică decât politică a opoziției, un om care, la urma urmei, nu i-a făcut prea multă umbră lui Vladimir Putin. În mai 2017, un sondaj de opinie pentru alegerile prezidențiale din 2018 îi acorda 2% din voturi, față de 63% pentru Vladimir Putin. Candidatura sa a fost în cele din urmă invalidată din cauza unei condamnări pentru deturnare de fonduri. (vezi aici un material sugestiv, legat de dosarele lui Navalny și justiția din Franța, nu din Rusia)

Este Navalny opozantul perfect pe post de sperietoare de ciori?

Asta spune jurnalistul canadian-american Aaron Maté. ”A fost în interesul lui Putin ca el să fie văzut în Occident ca principalul său adversar”. Motivul? Pentru a ascunde mai bine înlăturarea lui Boris Nadejdin, fost deputat în Duma (parlamentul rus) și candidat la președinție, care a condamnat deschis războiul din Ucraina. Boris Nadejdin era creditat cu 20% în sondaje, pe locul al doilea după Vladimir Putin, când Comisia Electorală Centrală i-a invalidat candidatura pe motiv de erori de semnătură.

”În Occident auzim mai puțin despre oameni precum Nadejdin și Kagarlitsky (sociologul care este, de asemenea, împotriva războiului și a fost condamnat la cinci ani de închisoare) dintr-un singur motiv: spre deosebire de Navalny, ei nu colaborează cu guvernele occidentale”, afirmă Aaron Maté. Navalny a colaborat cu Bellingcat, o organizație a NATO, și a participat la programul Yale World Fellow 2, un teren de pregătire pentru schimbarea de regim.

Pe site-ul școlii apare un portret al acestuia. El este portretizat ca lider al opoziției rusești. ”Cu toate acestea, Navalny nu este singurul care îi critică pe cei aflați la putere și nici cel mai calificat pentru a aduce schimbări”, a subliniat în 2017 Olivier Védrine, redactor-șef al publicației Russian Monitor.

Unii cred că el nu este omul capabil să schimbe Rusia și că s-ar putea chiar transforma într-un Putin 2.0. Navalny este cunoscut ca un naționalist radical și coorganizator al așa-numitelor ”Marșuri rusești” – o mișcare neonazistă împotriva imigranților. Unul dintre cele mai importante partide politice liberale din Rusia (adică un partid foarte de dreapta) l-a expulzat chiar și pe Navalny din rândurile sale pentru opiniile sale prea naționaliste.

Navalny a fost auzit (vezi aici acest videoclip) comparând imigranții musulmani cu gândacii și cu caria dentară. A solicitat deportarea tuturor muncitorilor ilegali din fostele țări sovietice din Asia Centrală.

”În Rusia de astăzi, spiritele libere sunt băgate în Gulag și condamnate la moarte”, a fost reacția lui Emmanuel Macron la moartea lui Navalny. În 2020, Julian Assange a cerut fără succes azil politic în Franța.