Frica indusă strategic de experții în arta manipulării

Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai

La sugestia partenerilor de peste ocean, Germania a preluat rolul-cheie de vârf de lance în războiul cu Rusia. Mai mult, nemții vor trage după ei întreaga Europă într-o cursă nebunească a înarmării, simultan cu sprijinul masiv acordat Kievului. Și asta indiferent de părerea cuiva. Sau de cât de mult ar putea fi afectată cea mai puternică economie a continentului.

Guvernul condus de cancelarul Scholz se dovedește a fi marioneta preferată a administrației Biden. Sunt cel puțin trei elemente în sprijinul afirmației: 1) stoicismul cu care Scholz a încasat ”lovitura NordStream” din partea partenerilor strategici; 2) decizia de a renunța la energia nucleară și de a investi 16 miliarde de euro în patru centrale pe gaz metan (GNL american, în mare parte); 3) implicarea puternică în războiul din Ucraina, în paralel cu creșterea exponențială a propriilor cheltuieli de înarmare.

Toate cele trei elemente converg către un singur beneficiar major: Statele Unite ale Americii. Toate generează inflație, scăderea competitivității și implicit scăderea nivelului de trai nu doar în Germania, ci și în întreaga Uniune Europeană. Toate sunt iraționale din punctul de vedere al oricărui cetățean – mai puțin al globalistului care pune ”interesele geostrategice” ale deep-state-ului american mai presus de orice interes național/european.

Românii, nemții, francezii sau italienii care visează la bunăstarea propriului popor observă cu regret o dublă pierdere de suveranitate: mai întâi a propriei țări în raport cu Uniunea Europeană, apoi a Uniunii în raport cu Statele Unite. Cum se întâmplă în viața de zi cu zi, peștele mare îl înghite pe cel mic. Iar la capătul lanțului trofic se regăsește, neputincios, simplul muritor. Un cetățean prea slab pentru a riposta, prea bombardat cu fake-uri pentru a discerne adevărul de minciună, prea lipsit de principii pentru a găsi puterea de a se răzvrăti împotriva nedreptăților.

Șefii armatelor din țări precum România, Germania, Suedia, Polonia sau Marea Britanie, dar și oficiali NATO, au transmis mesaje prin care avertizează populația să se pregătească de război în caz că Rusia va învinge în Ucraina. Nu poate fi întâmplător. Este o acțiune bine coordonată (cel mai probabil de Pentagon și Casa Albă), în scopul conștientizării opiniei publice în legătură cu un fals pericol. Un potențial pericol major, letal, care poate fi contracarat doar prin descurajarea inamicului. Printr-o cursă a înarmării nemaivăzută de la Războiul Rece.

Pericol: virus. Antidot: vaccin. Case closed.
Pericol: Putin. Antidot: tancuri, rachete, avioane. În desfășurare.

De ca și cum opinia publică nu ar fi fost suficient de conștientizată în legătură cu pericolul rusesc, a trebuit să intervină și Donald Trump, aflat în plină campanie electorală. Fostul președinte le-a ridicat mingea la fileu globaliștilor, afirmând că l-ar fi putut îndemna pe Putin să atace orice țară NATO care nu-și achită cotizația de membru, cunoscută drept ”taxă de protecție”. O intervenție inutilă din partea liderului mișcării MAGA. Un mesaj care vine să întărească ideea că Europa va plăti cu vârf și îndesat aventura Statelor Unite în Ucraina, indiferent de cine va câștiga alegerile pentru Casa Albă.

Ar fi fost la îndemâna lui Joe Biden să negocieze la momentul oportun o pace justă. Nu a avut absolut niciun interes. Nici înainte de februarie 2022, nici după discuțiile ruso-ucrainene din Turcia. Și asta pentru simplu fapt că Statele Unite avea enorm de câștigat de pe urma războiului. Atât economic, cât și geostrategic. Singura pierdere este la nivelul imaginii în rândul populației. Însă cui îi pasă?

Psihologul Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai, în legătură cu tobele bătute de generalii din Europa: ”Este nevoie de o doză de îngrijorare care să ne responsabilizeze”.

Are dreptate. Ce ne-am face fără doza de frică băgată-n oase? Cum am putea suporta inflația, scăderea nivelului de trai și bătaia de joc din partea politicienilor-marionetă?