Interesele divergente și noua teorie a victoriei

Lucrurile s-au mai așezat cu privire la războiul din Ucraina. Momentele de maxim impact emoțional asupra publicului au rămas în urmă, mințile înfierbântate s-au răcorit între timp și acum se discută cum ar arăta o încetare convenabilă a focului prin prisma celor trei tabere implicate: Occidentul, Ucraina și Rusia.

La Kiev, lucrurile merg foarte prost pentru regimul aflat la putere. Încrederea ucrainenilor în președintele Zelensky a scăzut în ultimul an cu 20 de procente, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS). Totodată, o majoritate covârșitoare a cetățenilor (96%) au încredere în armată și în generalul Valerii Zalujnîi, aflat într-un conflict mocnit cu șeful statului.

Teoria maximalistă a Kievului în legătură cu coordonatele ”victoriei” a rămas, totuși, neschimbată. Zelensky și politicienii din preajmă pretind, peste limita absurdului, că războiul se va încheia doar după eliberarea Crimeii și a celorlalte regiuni anexate de Moscova.

S-a ajuns într-un moment extrem de delicat, în care Zelensky să dorească ambalarea în continuare a motoarelor războiului, în contradicție cu încercarea Washington-ului de a părăsi corabia într-un mod cât mai onorabil (dacă putem vorbi despre așa ceva în condițiile date). Situația actuală este complet pe dos față de cum stăteau lucrurile în 2022, atunci când Statele Unite și Mare Britanie cereau apăsat continuarea luptei, într-un moment în care Kievul fusese la un pas de încetarea focului.

Practic, acum interesele SUA și ale Ucrainei sunt aproape divergente. Casa Albă și-a văzut sacii în căruță și nu percepe avantaje majore în continuarea conflictului. În special într-un an electoral în care eșecul lui Zelensky pe câmpul de luptă și risipirea miliardelor de dolari din banii cetățenilor americani ar putea cântări foarte greu în balanța competiției cu Donald Trump.

De cealaltă parte, regimul Zelensky se află cu spatele la zid. Din ce în ce mai detestat de propriul popor, președintele nu are cum să scoată din joben victoria promisă. Iar dacă ar opri brusc ostilitățile, sub un anumit pretext, șuvoiul de bani din Occident ar curge pe conductă mult mai anevoios. În condiții de război, atât Ursula von der Leyen, cât și Joe Biden ar avea măcar teoretic un motiv bun să-l ajute pe Zelensky să țină Ucraina la reanimare, încă vie.

Noua teorie a victoriei adoptată de SUA și insuflată opiniei publice spune că recuperarea Crimeei și a altor teritorii va fi imposibilă pe cale militară. Politologul Marius Ghincea, lector la Syracuse University (SUA) și cercetător la Institutul Universitar European, afirmă că Kievul ar putea să-și vadă țara reîntregită doar prin tratative politice, după încheierea păcii, potrivit ultimelor strategii ale specialiștilor americani. Erodarea capacităților convenționale ale armatei ruse, un obiectiv inițial al Pentagonului, s-a transformat de fapt în întărirea respectivelor capacități. Un efect similar s-a observat în ce privește economia Rusiei, aflată pe un trend crescător în ciuda nenumăratelor sancțiuni.

Cât despre cum ar arăta victoria din perspectiva Kremlinului, probabil că Putin a renunțat la ideea unei schimbări violente de regim (așa-numita «denazificare»). În schimb, Moscova se va declara pe deplin mulțumită cu noile cuceriri teritoriale și cu statutul de neutralitate al Ucrainei – însemnând neapartenența la NATO.

Rămâne de văzut dacă ucrainenii de rând vor sări într-un picior de bucurie că au pierdut sute de mii de oameni, că și-au distrus o bună parte din țară, dar au câștigat, în schimb, perspectiva luminoasă a integrării în Uniunea Europeano-Globalistă într-un viitor destul de îndepărtat.