Afacerea ”Glifosat” și complicitatea potlogarilor de la Bruxelles

După performanța istorică din pandemie, când politicienii au dat dovadă de crasă iresponsabilitate, o nouă decizie a Comisiei Europene arată cât de puțin contează protejarea sănătății cetățenilor, atunci când există un interes major al corporațiilor.

Comisarii de la Bruxelles, în frunte cu Ursula von der Leyen, au reînnoit autorizarea glifosatului în Uniunea Europeană pentru 10 ani, după ce votul dat de statele membre în privinţa controversatului erbicid nu a întrunit majoritatea necesară. Respingerea sau acceptarea proiectului a rămas, astfel, la latitudinea Comisiei.

Glifosatul, substanţa activă a mai multor erbicide produse în principal de compania germană Bayer, este utilizat pe scară largă. Substanța chimică a fost clasată în 2015 drept ”probabil cancerigenă” de către Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC). Practic, otrava se regăsește în diferite proporții în aproape toate produsele alimentare rezultate din agricultura intensivă.

Un studiu din 2019 al oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Washington arată că folosirea glifosatului ca erbicid crește cu 40% riscul îmbolnăvirii de cancer. De altfel, un american a fost despăgubit în 2018 cu aproape 80 de milioane de dolari de compania producătoare, după ce medicii au stabilit cauzele îmbolnăvirii. Iar procesele se țin lanț. Utilizarea pesticidelor în agricultură a fost legată de creșterea ratei de cancer și de boli precum Parkinson, dar și de degradarea mediului, inclusiv de scăderea numărului de insecte polenizatoare, fără de care fermierii nu pot cultiva.

Dacă vă întrebați de ce se întâmplă toate astea, răspunsul este unul singur: cointeresarea! ”Comisioanele de performanță” livrate politicienilor și agențiilor de reglementare de către lobby-iștii din agricultură și industria chimică.

Pentru a lua decizii fără a putea putea fi acuzați de genocid, politicienii au nevoie ca de aer de verdictul specialiștilor. Am văzut în pandemie cum a aprobat Agenția Europeană a Medicamentului noile vaccinuri și care au fost relațiile membrilor agenției cu diverși producători. În mod similar, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) poate prelungi sau nu autorizația de folosire a substanțelor chimice în agricultură. La începutul acestui an, EFSA a decis că glifosatul este ”sigur pentru utilizare atunci când se folosește conform indicațiilor de pe etichetă”.

Cu alte cuvinte, în cazul unor supradozări inevitabile, până și experții de la EFSA miluiți de lobby-iștii de la Bayer admit că erbicidul devine otravă. Evident, nu verifică nimeni dacă fermierii, din dorința de a scăpa de buruieni și de a avea producții record (și implicit profit maxim), folosesc cantitatea specificată pe etichetă.

În plus, EFSA a avertizat de mult timp că nu dispune de resursele necesare pentru a moderniza și a accelera evaluările de risc ale pesticidelor.

Pentru că alternativele ”bio” la glifosat sunt mult mai scumpe, țări ca Germania și Franța au închis ochii la decizia Comisiei Europene de a prelungi folosirea substanței potențial concerigene. Chiar și după ce președintele Macron promitea, în 2017, că va interzice glifosatul în Franța în termen de trei ani.

Luxemburg a fost singurul stat din UE care a interzis erbicidul, însă o recentă decizie a justiției, luată în urma contestației firmei Bayer, a readus zâmbetul pe fețele investitorilor din industria chimică.

România nu poate face notă distinctă, cât timp fermierii spun că alternativa la glifosat echivalează cu falimentul, în raport cu producătorii din alte țări europene. Așa că vom mânca în continuare otravă la fiecare masă, grație incapacității politicienilor de la Bruxelles de a lupta cu potlogarii din marile corporații.