Dosarul ”7 octombrie”, varianta doi

Amploarea atacului Hamas, numărul foarte mare de victime și de ostatici, arată că organizatorii mizau atât pe un puternic impact emoțional, cât și pe prelungirea stării de conflict.

Membrii Hamas știau urmarea. Tocmai de aceea planul lor scârțâie din toate încheieturile. Pentru că nu seamănă deloc cu detonarea sinucigașă a unei bombe într-o stație de autobuz. Miza din 7 octombrie a fost radical diferită. Nu faci o astfel de declarație de război, cu peste 200 de ostatici ascunși în catacombe, decât dacă te bazezi pe ceva. Pe un sprijin ferm. Pe o desfășurare de forțe capabilă să te scoată din impas. Nu a fost cazul. Am văzut cum statele arabe prietene, în frunte cu Iran și organizația Hezbollah, au folosit aceeași retorică belicoasă, dar fără să se implice direct.

Atacul din 7 octombrie a servit mai degrabă unor terțe persoane. Unor actori din afara zonei Orientului Mijlociu. Prima variantă pe care am pus-o pe tapet a vizat implicarea Deep State-ului globalist de la Washington, în colaborare cu facțiuni din cadrul serviciilor israeliene, în vederea debarcării lui Netanyahu. Presiunile pentru demisie sunt în toi. Vedem cum din ce în ce mai mulți israelieni îi cer premierului să plece. Vedem masivele manifestații pro-palestiniene, organizate de activiștii de stânga impulsionați de Soros. Vedem și reacțiile unor lideri globaliști ca Obama.

La începutul conflictului din Ucraina vă spuneam că Rusia deține o pârghie extrem de puternică în Orientul Mijlociu. Și că buna colaborare cu Iranul ar putea forța Statele Unite (la presiunea Israelului) să-l lase din brațe pe Zelensky. Așadar, o a doua variantă pentru elucidarea mizei atacului din 7 octombrie ar fi implicarea, indirectă, a Kremlinului. Se cunosc relațiile strânse ale Moscovei cu toți actorii din Orientul Mijlociu, cu Arabia Saudită, Siria, Qatar, Emiratele Arabe, Egipt, Iran, dar și cu Hamas sau Hezbollah. O sugestie plasată persoanei potrivite din cadrul Hamas (fie și printr-un intermediar din Iran) ar fi fost suficientă în vederea planificării Furtunii Al-Aqsa. E posibil ca Hamas să fi primit false asigurări că statele arabe din Axa Rezistenței vor interveni în cazul în care Israelul intră cu tancurile în Fâșia Gaza.

O astfel de ”afacere” sugerată de Kremlin ar fi avut un dublu impact: pe de o parte ar fi distras total atenția de la războiul din Ucraina, iar pe de altă parte ar fi poziționat Rusia (la braț cu China) într-o poziție de salvator al situației din Orientul Mijlociu. De salvator al Israelului, în primul rând, care în cazul unei intervenții în forță a Axei Rezistenței ar fi suferit imense pierderi umane și materiale – la pachet cu partenerii americani trimiși în zonă.

Putem presupune pe baza informațiilor aflate la îndemână că Putin și-a folosit atuurile la momentul potrivit. I-a propus lui Netanyahu protecție deplină față de Axa Rezistenței, în schimbul intervenției în cadrul Congresului SUA pentru diminuarea/blocarea ajutorului acordat Ucrainei. Deocamdată vedem că lucrurile decurg conform planului. Congresul american a votat doar miliardele de dolari destinate Israelului, din pachetul masiv propus de Joe Biden. Cele peste 60 de miliarde de dolari visate de Zelensky s-ar părea că vor rămâne în Trezoreria SUA. A se vedea și semnalele din mass-media de peste ocean, potrivit cărora au demarat negocieri americano-ucrainene de încetare a războiului cu rușii.

Să ne amintim și că o delegație a Hamas a fost prezentă la Moscova în urmă cu doar zece zile. Probabil Putin le-a spus că BRICS va sprijini ”soluția cu două state” și le-a dat de înțeles că Axa Rezistenței ar fi bine să se abțină. Să lăsăm Israelul să-și facă treaba, cu alte cuvinte.

După ce Serghei Lavrov, extrem de supărat pe israelieni (dintr-un motiv neprecizat la acea vreme), a declarat, în mai 2022, că Hitler avea rădăcini evreiești și ”cei mai mari antisemiți sunt chiar evreii înșiși”, iată că a venit momentul ca Rusia să salveze Israelul de la o posibilă catastrofă. Cu condiția stingerii războiului din Ucraina. Cinic, dar foarte bine jucat.