Controlul narațiunii oficiale

Până acum ni s-a spus că a existat o singură motivație pentru declanșarea războiului din Ucraina: imperialismul rusesc. Dorința lui Putin de a reface granițele fostei URSS. Orice altă variantă era considerată, din start, drept ”propagandă rusă”. Punct.

Iată că Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a admis recent, în fața Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, că Rusia a apelat la forță din cauza temerilor legate de expansionismul NATO. Declarația lui Stoltenberg: ”Contextul a fost că în toamna anului 2021 președintele Putin a trimis un proiect de tratat pe care doreau ca NATO să îl semneze, legat de ne-extinderea alianței. A fost o condiție prealabilă pentru a nu invada Ucraina. Bineînțeles că nu am semnat nimic. S-a întâmplat contrariul. Putin a vrut să eliminăm infrastructura noastră militară în toate statele care au aderat la NATO din 1997 încoace. Ceea ce ar fi însemnat ca jumătate din NATO, toată Europa Centrală și de Est, ar fi trebuit să aibă un statut de membru de categoria a doua. Am respins acest lucru. Așa că Rusia a intrat în război pentru a împiedica NATO să vină mai aproape de granițele sale. Și a obținut exact opusul”.

După cum știm, Suedia și Finlanda s-au alăturat alianței, Polonia continuă înarmarea isterică, fără precedent, în calitate de vârf de lance al Pentagonului în coasta Rusiei, iar țările din centrul și estul Europei au semnat contracte de zeci de miliarde de dolari cu companiile americane din industria de apărare. Până și Germania, puternic lovită de aliații stregici de peste ocean (vezi afacerea NordStream), a promis că va investi sume colosale în tancuri, rachete, avioane ș.a.m.d. Chipurile ca urmare a iminenței unui atac dinspre Kremlin.

Remarcile lui Stoltenberg, altădată clasificate drept propagandă rusă de către experții în dezinformare, au trecut aproape neobservate. Ele spun un lucru foarte simplu: oricine în locul lui Putin ar fi procedat la fel în fața expansiunii NATO. Inclusiv Joe Biden, dacă prin absurd rușii ar fi fost atât de tupeiști încât să ridice baze militare (cu lansatoare de rachete ”defensive”) chiar în coasta Statelor Unite. Este motivul pentru care numeroși analiști și oficiali din Occident au avertizat încă din 2008, de la summit-ul NATO de la București, că extinderea alianței riscă să declanșeze un război. Ceea ce s-a și întâmplat. Iar mass-media s-a grăbit apoi să pună ștampila ”invazie neprovocată” înainte de cea mai sumară analiză.

Din nefericire, Deep State-ul american alcătuit din structurile de forță de la Washington a ales cu bună știință varianta războiului. Și a făcut-o pentru a-și promova propriile interese. Liderul minorităților din Senat, Mitch McConnell, o spune pe șleau: ”A fi alături de aliații noștri împotriva agresiunii rusești nu înseamnă caritate. De fapt – este o investiție directă în refacerea arsenalului american cu arme fabricate de muncitorii noștri. Extinderea bazei noastre industriale de apărare plasează America într-o poziție mai puternică pentru a concura mai bine în raport cu China.”

Dacă adevăruri vizibile din avion sunt rostite, întâmplător, de Stoltenberg, atunci totul este OK. Situația se schimbă radical când astfel de analize sunt lansate în spațiul public de simplii cetățeni. Ele capătă automat o caracterizare succintă și peiorativă, sub binecunoscuta sintagmă ”propagandă (sau dezinformare) rusă”. Vezi încercările neoliberalilor de a-l forța pe Elon Musk să cenzureze mai eficient postările de pe Twitter legate de politica americană față de Rusia și Ucraina.

Puterea reală nu înseamnă doar controlul a ceea ce se întâmplă, ci și controlul a ceea ce cred oamenii despre ceea ce se întâmplă.

”Veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi.” (Ioan 8, 32)
………….
p.s. Ne vedem și pe Telegram (@onciu) sau Twitter (@adrian_onciu_20)