Condiții ideale pentru Guvernul Mondial

Să facem un mic exercițiu de imaginație. Să presupunem că Guvernul Mondial cu sediul la Davos (sau altundeva) a luat deja ființă. Printre miniștri, regăsim politicieni-marionetă de genul lui Macron, Scholz, Borrell, Ursula von der Leyen, dar și unii din aceeași categorie, din partea ne-occidentală a lumii.

Toate granițele funcționează în regim Schengen, cu unele mici restricții în țările încă subdezvoltate. Există un soi de Constituție globală, o lege a tuturor legilor, aflată deasupra legislației oricărui stat. Inclusiv deasupra Constituției SUA. După modelul din Uniunea Europeană, statele lumii își trimit la Davos globo-parlamentarii care ar trebui să le reprezinte interesele. Știm deja ce se întâmplă la Bruxelles, nu va fi cu nimic diferit.

În același timp, avem armată, poliție, justiție, servicii secrete cu acoperire planetară; avem instituții de tip OMS și Banca Mondială, dirijate de succesorii lui Schwab. Le regăsim în cadrul ONU, ele funcționează ireproșabil în special în zona de acoperire a NATO. Bineînțeles, vor avea jurisdicție în orice colț al lumii, în orice localitate, peste capul autorităților statale.

O astfel de conducere (care și-a manifestat deja pe deplin puterea, spiritul malefic și competențele în timpul pandemiei) are șanse mari să fie contestată de o parte a populației. Miliarde de oameni vor depinde de ”profesionalismul” și bunele intenții ale unor politicieni-marionetă. Ale unor oameni profund corupți, dirijați din umbră de diverși filantropi, de corporații și de generali ai serviciilor secrete.

Sistemul electronic de supraveghere, inteligența artificială și apariția monedei digitale programabile vor putea, teoretic, să suprime orice formă de protest. Rezistența se va retrage în munți sau în catacombele marilor orașe.

Ideea de Guvern Mondial, susținută din plin de politicieni, mass-media și elitele cointeresate material, are acum un obstacol declarat: polul de putere antagonist, reprezentat de BRICS+. Rusia și China propun un alt gen de guvernanță globală, în care interesele fiecărui stat să nu fie călcate în picioare de marile puteri.

Coalizarea țărilor nemulțumite de hegemonia americană (arogantă și adesea violentă) va urma același traseu ca Uniunea Europeană. BRICS va avea instituții proprii de reglementare, bancă de dezvoltare, monedă, curte de justiție, armată. Iar în viitor vom vedea și un parlament al Sudului Global, cu o Comisie condusă de omologul Ursulei von der Leyen. Desigur, vorbim despre o evoluție pe parcursul unor decenii.

Cooperarea dintre statele occidentale dirijate de Washington și Londra va fi la fel de strânsă ca cea dintre țările aflate în curs de dezvoltare, luate sub umbrela Moscovei și a Beijingului.

Vedem astăzi că atât Putin, cât și Xi își canalizează eforturile pentru a dezvolta rapid polul BRICS. Marele pericol va surveni în momentul unei crize reale sau fabricate. Să presupunem că peste 20 de ani cele două blocuri antagoniste devin foarte bine structurate și funcționează ireproșabil în baza unei ”democrații” de tip Bruxelles. Fiecare cu centrul său de comandă.

Orice pandemie cu o rată de mortalitate de peste 5%, orice ”atac” al extratereștrilor scoși de la naftalină de Pentagon, ar constitui suficiente motive pentru ca cele două blocuri să-și dea mâna în cadrul mult-visatului Guvern Mondial. Fără coalizarea polului BRICS, un astfel de fenomen ar fi imposibil.

Așadar, să rămânem cu picioarele pe pământ, să ne menținem speranța și să urmărim evenimentele cu mare atenție.