Târgul de armament de la Vilnius, taxa de protecție și zbaterile României

Într-un an și jumătate de război, țările aflate sub umbrela NATO au alocat regimului Zelensky o sumă imensă, de peste 150 miliarde euro, similară cu PIB-ul Ucrainei de dinainte de conflict.

Cum știm, în politica internațională nu prea există principii, ci doar interese. Așa că efortul frenetic, consistent și nemaivăzut după al doilea război mondial trebuie să aibă la bază alte motivații decât ”apărarea ordinii internaționale bazată de reguli”. Ca de pildă protejarea statutului dolarului de monedă de rezervă la nivel mondial. Până de curând, 85% din toate operațiunile valutare implicau dolari americani, în ciuda faptului că PIB-ul Statelor Unite reprezintă doar 25% din cel mondial. Iată un bun motiv de rebeliune a puterilor emergente, cu Rusia și China în prim-plan.

Cum procedează gangsterii când simt pericolul de a pierde ceea ce au mai de preț? Ei bine, în niciun caz nu dau bir cu fugiții. Dimpotrivă, strâng rândurile, cresc producția de armament și muniție, angajează mercenari, pun la cale și execută atacuri teroriste, folosesc o multitudine de diversiuni și intensifică propaganda. Într-un astfel de conflict, diplomația devine o glumă proastă. Gangsterii speră că vor rezolva problema cu armament convențional, în timp ce rebelii au de partea lor asul din mânecă – arsenalul nuclear. Nu poate exista un învingător, până și Miss Olanda înțelege asta.

Summit-ul de la Vilnius desfășurat astăzi și mâine în prezența președintelui Iohannis (nu râdeți, România joacă un rol important!) face parte din încercările gangsterilor de a păstra supremația dolarului prin intermediul supremației militare pe apă, în aer și pe uscat. Nicăieri nu iese în evidență mai bine rolul NATO în economia globală decât în Golful Persic. Acolo unde navele cu petrodolarii de contrabandă sunt protejate de distrugătoarele Pentagonului, trimise în zonă să mențină ordinea internațională bazată pe regulile unchiului Sam.

Înarmarea fără precedent a occidentului colectiv are un dublu rol: 1) aduce la bugetul Statelor Unite sume enorme, menite să compenseze diminuarea folosirii dolarului în tranzacțiile internaționale și 2) întărește capacitatea NATO de a interveni rapid în orice colț al globului, acolo unde rebelii încă neprotejați militar tind să iasă de sub tutela americană.

Aderarea Ucrainei la NATO este un mare bluf. O mare păcăleală destinată opiniei publice ignorante. Cum știm, fenomenul ar putea deveni realitate doar în condiții de pace. Iar Rusia nu va accepta vreodată ca teritoriul Ucrainei rămas intact după eventuale negocieri să constituie o bază americană cu arme nucleare la bord.

Așa că războiul convențional gangsteri vs. rebeli va continua cu și mai mare intensitate, până la ultimul ucrainean.

Ca și cum recesiunea din Europa nu ar fi suficient de evidentă, Ursula von der Leyen (atent îndrumată de Joe Biden) le cere acum europenilor, cu maxim tupeu, suplimentarea bugetului multianual 2021-2027 cu 66 miliarde de euro. Bani destinați, în cea mai mare parte, regimului Zelesnky, pe lângă infuzia de 50 de miliarde deja prevăzută în buget. Ungaria, dar și țări ca Germania, Olanda sau Austria, au cerut mai degradă redistribuirea unor sume din banii alocați altor programe.

România nu contează în ecuație decât ca furnizor de bani, armament și, eventual, carne de tun. Deep State-ul de la Cotroceni a sesizat interesul americanilor în a deveni relevanți la Marea Neagră (în condițiile dure impuse de Erdogan), așa că s-a apucat să dezvolte o ”strategie de securitate” în zonă care să implice crearea unei flote NATO la Costinești. Eventual prin transformarea bricului Mircea în distrugător sau submarin, după nevoi.

În atari condiții, aveți vreo îndoială că summit-ul de la Vilnius va fi altceva decât un succes răsunător al alianței condusă de maeștrii iluzioniști Jens Stoltenberg și Mircea Geoană?