Inadecvarea lui Bănescu și binecuvântarea Patriarhului Daniel

Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, este o persoană mai mult decât inadecvată pentru funcția pe care o deține. Ieșirile domniei sale în spațiul public reușesc doar să dezbine, nu să unească. Reușesc să aducă noi controverse, noi scandaluri. Și asta cu binecuvântarea Prea Fericitului Daniel.

Ceva este foarte greșit, din moment ce capul BOR acceptă cu seninătate ca imaginea și mesajul Bisericii să fie promovate de o persoană mai degrabă înclinată spre răfuieli, limbaj dur, deloc ortodox și intoleranță maximă față de creștinii un pic mai conservatori decât și-ar dori Prea Fericitul Daniel.

Cea mai recentă postare a purtătorului de cuvânt Bănescu se referă la scandalul cu azilele de bătrâni: ”(…) A te lepăda de orice răspundere după care adaugi un grăbit «Doamne ajută» e proba supremă de abjecţie şi cinism. Creştinismul afişat, clamat, formalizat, instrumentalizat este doar varianta plină de E-uri a religiei iubirii şi confiscată antihristic de persoane adânc dedublate”. Din spatele acestui limbaj presupus academic răzbate un ton deloc creștinesc, menit să-i pună la punct pe păcătoșii care, cumva, ar putea scăpa nepedepsiți în lipsa corecției aplicată de mult prea puțin fericitul Bănescu (și, implicit, de Biserica Ortodoxă).

Faptul că PF Daniel îl binecuvântează pe numitul Bănescu este strigător la cer, dar explicabil. Să simplificăm la maxim: în conflictul Globalism versus Suveranitate, Patriarhul BOR se situează fără putință de tăgadă în prima tabără. Și, din nefericire, trage toată Biserica Ortodoxă după el, în ciuda curentului conservator manifestat în rândul unor preoți, călugări și înalte fețe bisericești atacate la baionetă de mass-media globalistă.

Ca să înțelegem atitudinea BOR, exprimată prin vocea și talentul lui Vasile Bănescu, trebuie să ne uităm puțin în CV-ul Patriarhului. Datele publice arată că PF Daniel este un reprezentant de frunte al ecumenismului, o mișcare religioasă ce urmărește unificarea bisericilor creștine, ca prim pas înainte de unificarea tuturor bisericilor.

În plină dictatură comunistă, Daniel Ilie Ciobotea a reușit performanța de a studia la universități din Franța, Germania și Elveția. Din 1980, a activat ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elveţia), unde a fost şi director adjunct între 1986 şi 1988. Revenit în țară înainte de revoluție, călugărul Daniel a fost promovat în structura Patriarhiei, în funcţia de director al sectorului ”Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic”. Cum bine se cunoaște, înainte de 1989 puteau studia în străinătate exclusiv colaboratorii Securității.

Doar că dosarul lui Daniel Ilie Ciobotea a fost distrus în zilele revoluției, astfel că actualul Patriarh pretinde, prin vocea purtătorului de cuvânt al BOR, că nu a colaborat cu Securitatea, ci doar a fost urmărit îndeaproape. Vasile Bănescu: ”Răspunsul nostru oficial şi ferm este că în cazul Părintelui Patriarh era vorba în mod evident despre un dosar de urmărire întocmit de fosta securitate“.

Indiferent de calitatea PF Daniel în raport cu Securitatea (turnător, ofițer, colaborator, urmărit), cert este că prin participarea la Marele Sinod Ecumenic de la Creta, în 2016, și prin legăturile cu Consiliul Mondial al Bisericilor, BOR se înscrie perfect în politicile globaliste promovate de elitele de la Davos. În această cheie trebuie privite luările de poziție contondente și inadecvate ale lui Vasile Bănescu, care se suprapun cu principiile Patriarhului. Pentru că altfel, cu siguranță Bănescu și-ar fi pierdut demult jobul.

Simplii creștini ortodocși nu au de făcut în continuare decât să se roage ca Dumnezeu să le dea gândul cel bun. Atât lor, cât și Prea Fericitului Daniel, aflat vremelnic în fruntea Bisericii.

”Adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă” (Matei 17, 20)