Guvernul Ciolacu – aceeași Mărie cu altă pălărie

Chiar dacă în fruntea guvernului nu mai avem un general, ca în țările bananiere, executivul rămâne la fel de militarizat. Epoleții se văd pe sub cămașă, așa că ordinele se execută cu promptitudine.

PSD revine în prim-plan și are șansa de a da lovitura la alegeri sau dimpotrivă, de a obține un scor catastrofal – în funcție de mersul economiei, strâns legat de evoluțiile din Ucraina. Odată cu decapitarea lui Dragnea, social-democrați au devenit frecventabili chiar și pentru (altădată) înverșunatul Iohannis, însă la nivel micro vor exista diferențe sesizabile față de guvernarea dirijată de PNL.

Liberalii, prin președintele Iohannis, generalul Ciucă, Eduard Hellvig și frații Muraru, au o legătură extrem de strânsă cu Casa Albă și Pentagonul, pe linia lăsată moștenire de Traian Băsescu. Inevitabil, România a fost condusă de la Ambasada SUA în special odată cu declanșarea războiului din Ucraina. Amprenta tartorului David Muniz poate fi găsită aproape peste tot în economia românească, în special acolo unde se vehiculează miliarde de dolari: Big Pharma, armament, centrale nucleare tip SMR, gaze GNL, afacerea Neptun Deep – Exxon și așa mai departe. Bani grei, nu glumă!

Prin intermediul Palatului Cotroceni și al SRI, ambasada SUA își va păstra principalele pârghii asupra executivului și în mandatul lui Ciolacu. Suficient de oportunist încât să se eschiveze la timp din calea trenului de mare viteză, Ciolacu s-a lepădat rapid de Dragnea (în ciuda prieteniei de lungă durată) și a trecut cu cățel, cu purcel, în tabăra dedicată trup și suflet euroatlantiștilor. Era singura opțiune pentru a ajunge la guvernare.

Odată instalați la butoanele de comandă ale Palatului Victoria, social-democrații vor încerca, subtil sau grosier, să joace spectacolul patriotului-globalist. De fapt a ”patriotismului economic” după cum s-a exprimat Ciolacu, în încercarea de a păstra bazinul electoral cu tendințe de migrare spre AUR.

E greu de spus dacă oameni din PSD ca Vasile Dîncu, cu strânse legături în zona serviciilor, vor încerca o echilibrare nu doar a discursului strident slugarnic, ci și a deciziilor de același calibru la nivelul executivului. Fără doar și poate, până acum regimul Iohannis a rămas repetent la protejarea intereselor economice și oprirea jafului coordonat de ambasade.

PSD și AUR își împart, în linii mari, cam același electorat. Problema e că primii chiar au puterea de a mișca lucrurile. De a pune frână acolo unde ambasadele forțează nota (vezi miliardul pentru EXXON, miliardul pierdut de la OMV ș.a.m.d.). Asta s-ar înțelege prin ”patriotismul economic” invocat de Ciolacu, dacă într-adevăr reprezintă și altceva decât vorbe-n vânt, de dragul electoratului.

Cât despre poziția României în raport cu războiul din Ucraina, lucrurile vor rămâne bătute-n cuie. Singurul câștig o dată cu noua echipă guvernamentală este dispariția din peisaj a ”maestrului” Bogdan Aurescu. Un diplomat aflat în permanență cu baioneta la picior, gata să sară în tranșee, cu multiple inițiative stupide, exclusiv pe placul Washington-ului.

Altfel, constatăm cu regret că politicienii din PSD cu un CV demn de luat în seamă sunt foarte greu de găsit. Îi numeri pe degete. Iar faptul că ajung să guverneze chiar și în aceste condiții arată fără tăgadă cât de gravă e criza de cadre competente într-un domeniu vital pentru mersul societății.

Parafrazând o celebră replică a Ralucăi Turcan (PNL – noul ministru al Culturii), premierul Ciolacu are toate șansele să intre în pâine perfect sănătos și să-și termine mandatul cu picioarele înainte.