Un punct de vedere de Thomas Röper (Germania)

Mulți judecători ai Curții Europene a Drepturilor Omului au lucrat anterior pentru ONG-uri ale lui Soros și acum judecă cazuri ale acestor ONG-uri. Scandalul nu este nou, dar nu se ia nicio măsură.

Am relatat deja în 2020 <1> despre un studiu realizat de Centrul European pentru Drept și Justiție, care a dezvăluit că aproape un sfert dintre judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului au legături strânse cu ONG-urile Soros și încă se pronunță în cauze în care sunt implicate ONG-urile Soros. Am verificat informațiile din studiu la momentul respectiv, ceea ce nu a fost o mare problemă, întrucât raportul menționa numele tuturor judecătorilor.

Fiind vorba despre judecători din toate țările europene, nu am găsit biografiile lor în toate cazurile într-o limbă pe care să o pot înțelege. Însă din ceea ce am putut traduce, acuzațiile aduse și legăturile judecătorilor cu fundațiile Soros au fost confirmate. Nu am găsit nicio eroare.

Studiul a enumerat în detaliu, pe 25 de pagini, judecătorii care aveau legături cu Soros. Unii erau membri fondatori ai organizațiilor sale din diferite țări. Așadar, legăturile sunt cu siguranță foarte strânse și au fost prezentate în detaliu.

Acum, Centrul European pentru Drept și Justiție a publicat un nou studiu <2> pe aceeași temă, în care se afirmă că nimic nu s-a schimbat între timp. Am tradus comunicatul de presă <3> cu privire la publicarea studiului și o să revin cu câteva comentarii după traducere:

”Există în continuare conflicte de interese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În plus, există și alte neajunsuri.

Acest lucru este dezvăluit în noul raport publicat astăzi de către ECLJ: ”Imparțialitatea CEDO, preocupări și recomandări”. Noul raport este o continuare și o aprofundare a analizei conflictelor de interese la CEDO, realizată în 2020.

Atunci, ECLJ a dezvăluit existența unei probleme structurale de conflicte de interese în cadrul acestei Curți. Raportul a dezvăluit că, între 2009 și 2019, 18 judecători s-au pronunțat de 88 de ori în cauze intentate sau susținute de șapte ONG-uri ale căror conducători sau angajați fuseseră anterior. Dintre aceste ONG-uri, se remarcă Open Society, întrucât majoritatea judecătorilor implicați sunt afiliați la fundația lui Soros, iar aceasta finanțează celelalte șase ONG-uri.

Ca răspuns la raportul din 2020, recunoscut ca fiind corect și bine fundamentat, CEDO și Consiliul Europei s-au angajat să corecteze anumite aspecte ale sistemului și au propus măsuri pentru a îmbunătăți selecția, independența și imparțialitatea judecătorilor Curții și transparența activității ONG-urilor. ECLJ salută aceste inițiative.

Cu toate acestea, potrivit noului raport, cazurile de conflict de interese între judecători și ONG-uri persistă și chiar au crescut. Numai în ultimii trei ani, din 2020 până în 2022, ECLJ a identificat 54 de cazuri de conflict de interese, dintre care 18 au vizat hotărâri ale Marii Camere, principalul organ decizional al CEDO.

Aceste conflicte implică 12 dintre cei 46 de judecători ai CEDO. În 54 de cazuri, ei s-au pronunțat asupra unor cauze depuse sau susținute de fundația sau ONG-ul pe care judecătorii le-au fondat sau condus, sau cu care au colaborat anterior. Printre acestea se numără Amnesty International, Human Rights Watch, Open Society Foundation, Interights, un comitet Helsinki, Centrul A.I.R.E. și Comisia Internațională a Juriștilor.

Sunt conflicte de interese evidente, care încalcă regulile de bază ale eticii judiciare și pun sub semnul întrebării imparțialitatea Curții. Acești judecători ar fi trebuit să demisioneze. În plus, Curtea a respins în mai multe rânduri cererile de recuzare formulate de un guvern în legătură cu cererile depuse de ONG-uri fondate de unul dintre judecători.

Pe lângă aceste cazuri de conflict de interese, raportul relevă o serie de probleme structurale care afectează imparțialitatea Curții și arată că ea nu respectă standardele altor instanțe internaționale și naționale importante. Probleme cu imparțialitatea există, de asemenea, de exemplu, în cadrul grefei Curții; CEDO nu prevede o procedură de recuzare; judecătorii nu publică declarații de interese; iar tratarea cauzelor este opacă, ceea ce subminează dreptul la un proces echitabil. De asemenea, se pare că unii judecători și-au cosmetizat puțin prea mult CV-urile și nu au întotdeauna calificările așteptate pentru cea mai înaltă instanță din Europa.

În urma acestor constatări obiective, care se bazează pe datele publice ale Consiliului Europei, raportul prezintă o serie de recomandări specifice pentru a aborda problemele identificate. Ele au fost analizate și susținute de mai mulți judecători și juriști ai Curții. ECLJ le mulțumește pentru cooperare și speră că noul raport va contribui la mai multă justiție, întrucât Curtea Europeană ar trebui să fie un exemplu și să respecte standardele de imparțialitate pe care le impune instanțelor naționale.

Raportul arată că, până în prezent, CEDO nu respectă standardele de impațialitate. Fenomenul se datorează, printre altele, faptului că CEDO nu este supusă niciunui control din partea unui organism judiciar care ar putea determina disfuncționalitatea sa. Până în prezent, guvernele au refuzat să efectueze acest control, din respect pentru independența Curții. Prin urmare, este de datoria societății civile să ia atitudine. Exact ceea ce a făcut ECLJ.”

Puterea oligarhului

Faptul că George Soros, cu fundațiile sale, folosește politica în interes personal, pentru a-și spori puterea și averea, nu este ceva nou. Am relatat de multe ori despre instrumentele puterii sale. Prin subvenții, el controlează o întreagă rețea de fundații și ONG-uri.

Un singur exemplu: Soros, prin intermediul Fundației sale Open Society, finanțează ONG-urile menționate în raport, în unele cazuri cu sume de milioane. Human Rights Watch, de exemplu, a primit 100 de milioane de dolari <4> de la Open Society Foundation începând din 2010, cu obligația de a înființa birouri în întreaga lume. Unele dintre ONG-uri primesc o parte atât de mare din buget de la Soros, încât trebuie practic considerate ca fiind filiale ale fundației sale. Care, desigur, urmează și ele instrucțiunile lui Soros, deoarece depind de mult timp de banii săi.

Acoperirea mediatică este, de asemenea, controlată de Soros, pentru care se folosește de Project Syndicate pe care l-a fondat la Praga, așa cum am arătat deja în 2019 <5>. Iar autoproclamații verificatori de fapte <6> sunt, de asemenea, plătiți de Soros și de alți oligarhi pentru a declara drept adevăr ceea ce doresc oligarhii.

George Soros este prin definiție un oligarh <7>, deoarece oligarhii sunt oameni care influențează politica datorită averii lor. Este indiscutabil cazul lui George Soros și al altora, de exemplu Bill Gates. Presa occidentală, plătită de acești oligarhi <8>, îi pune într-o lumină pozitivă, dar asta ar trebui să ne facă să fim suspicioși. Sarcina presei este de fapt să privească critic degetele celor bogați și puternici și nu să fie plătită de aceștia.

Faptul că Soros controlează CEDO, cel puțin parțial, ar trebui să fie de fapt un scandal în primele pagini ale mass-media. În schimb, acestea au tăcut despre studiul din 2020 și ignoră și studiul actual. Nu e de mirare, pentru că Soros îi controlează și pe ei.

Iată valorile noastre occidentale…

Surse:

<1> https://www.anti-spiegel.ru/2020/studie-fast-jeder-4-richter-am-europaeischen-gerichtshof-fuer-menschenrechte-ist-eng-mit-soros-verbunden/

<2> https://eclj.org/echr-impartiality-concerns-and-recommendations?lng=en

<3> https://eclj.org/geopolitics/echr/limpartialite-de-la-cedh-presentation-du-rapport

<4> https://www.opensocietyfoundations.org/newsroom/soros-and-open-society-foundations-give-100-million-human-rights-watch

<5> https://www.anti-spiegel.ru/2019/wie-und-von-wem-die-westliche-presse-gesteuert-wird/

<6> https://www.anti-spiegel.ru/2022/die-macht-des-bill-gates-teil-4-gekaufte-faktenchecker/

<7> https://www.anti-spiegel.ru/2023/gibt-es-einen-unterschied-zwischen-oligarchen-und-philanthropen/

<8> https://www.anti-spiegel.ru/2022/die-macht-des-bill-gates-teil-1-ueber-300-mio-dollar-fuer-die-berichterstattung-der-medien/