Guvernarea prin inteligență artificială: cea mai mare tiranie fără nicio responsabilitate

Nu este un secret că instituțiile globaliste sunt obsedate de Inteligența Artificială (IA) ca un fel de profeție tehnologică. Ele o tratează ca și cum ar avea un potențial aproape supranatural și susțin adesea că orice inovație industrială și socială semnificativă din viitorul apropiat își va datora existența IA. Forumul Economic Mondial citează IA ca fiind cheia singulară a ascensiunii a ceea ce ei numesc ”a patra revoluție industrială”. În opinia lor, nu poate exista niciun progres uman fără influența algoritmilor de IA, ceea ce face ca aportul uman să devină aproape depășit. Această iluzie este adesea promovată de propagandiștii globaliști. De exemplu, aruncați o privire la viziunea rezumată a lui Yuval Harari, membru al WEF, care crede de fapt că IA are o capacitate creativă care va înlocui imaginația și inovația umană. Nu numai atât, dar Harari a susținut în mod constant în trecut că IA va conduce lumea mult mai bine decât ar putea-o face vreodată ființele umane.

Emplele lui Harari privind creativitatea IA ar putea părea o naivitate extremă pentru mulți dintre noi, dar el știe exact ce face prin faptul că prezintă în mod eronat capacitățile algoritmilor. Jocuri precum șahul și Go sunt jocuri de tipare restricționate de reguli. Există doar un număr limitat de permutări ale acestor tipare în orice scenariu dat, iar IA se dovedește pur și simplu mai rapidă în a le identifica decât majoritatea oamenilor, deoarece pentru asta este proiectată de creatorii de software. Cu nimic diferit de rezolvarea unei ecuații matematice; doar pentru că un calculator este mai rapid decât tine nu înseamnă că-i ”creativ”.

Există o mare diferență între automatizarea cognitivă și autonomia cognitivă. Inteligența artificială este pur și simplu automatizare; va juca jocurile pentru care este programată și va învăța să le joace bine, dar nu va avea niciodată o revelație într-o zi și nu va crea un joc nou și unic de la zero, decât dacă este codificată pentru a face acest lucru. IA nu se va distra niciodată jucând acest nou joc pe care l-a creat și nici nu va simți bucuria de a împărtăși acel joc cu alții, așa că de ce s-ar deranja?  Nu va căuta niciodată să contribuie la lume mai mult decât este preprogramată să o facă.

Totuși, modul în care globaliștii fac publicitate IA este foarte strategic.  Atunci când Harari susține că mulți oameni vor aparține ”clasei inutile” odată ce IA va prelua economia, el face aluzie la o altă ideologie globalistă bazată pe elitism – transumanismul.  Scopul transumanismului este de a îmbina într-o bună zi corpurile și mințile umane cu tehnologia și IA, iar doar un grup limitat de oameni va avea resursele necesare pentru a realiza acest lucru (globaliștii).

Vă este teamă că veți aparține ”clasei inutile”?  Ei bine, dacă răzbești, cerșești și servești toate capriciile establishmentului elitist, atunci poate că vei fi suficient de norocos să primești implanturi care să îți permită să interacționezi cu IA. Iar atunci viitorul tău loc de muncă și ”utilitatea” vor fi asigurate. Nu sună frumos?

Dar, ca toate viziunile narcisiștilor, există iluzii de divinitate și apoi există realitatea. Continui să am îndoieli serioase că IA va fi vreodată legitim autonomă sau legitim benefică pentru umanitate în vreun fel, dincolo de capacitatea de a calcula rapid în cadrul unor reguli matematice. Analiza rapidă a datelor poate fi utilă în multe domenii ale științei, dar nu este cu adevărat o dovadă de inteligență autonomă. Iar algoritmii pot fi predictivi, dar nu mai predictivi decât ființele umane care privesc aceleași date statistice. Nu există nimic impresionant în ceea ce privește inteligența artificială, dacă ne gândim la cât de puțin realizează de fapt. IA este o jucărie, un truc de salon, nu o entitate vie cu observații și concluzii independente. Și, cu siguranță, nu este o ființă asemănătoare unui zeu capabilă să ne copleșească cu ambrozie științifică sau să construiască o civilizație perfectă. Prevăd că o societate dependentă de IA va stagna de fapt și va rămâne prinsă în stază, fără să inventeze niciodată ceva cu adevărat valoros și fără să progreseze. Va fi preocupată doar de omogenizare – Fuziunea oamenilor cu algoritmul. Acolo se vor îndrepta TOATE energiile societății.

Ca punct de referință pentru a înțelege de ce AI este supraestimată, tot ce trebuie să facem este să ne uităm la comportamentul programelor de IA precum ChatGPT; s-a descoperit în numeroase ocazii că algoritmul conține prejudecăți politice extreme, înclinate întotdeauna spre extrema stângă, inclusiv prejudecăți bazate pe credințe care nu sunt susținute în niciun fel de dovezi științifice. Interesant este că ChatGPT va afișa uneori chiar și un răspuns aparent ostil la concepte conservatoare sau la fapte incomode. Robotul va nega apoi că oferă opinii personale, chiar și atunci când răspunsurile sale sunt în mod constant pro-stânga.

Cum este posibilă părtinirea politică a unui software, dacă nu a fost programat să afișeze această părtinire? Nu există obiectivitate în IA și nici creativitate, ci pur și simplu va regurgita opiniile personale sau prejudecățile oamenilor care l-au creat și au proiectat modalitatea de procesare a datelor.

Spre deosebire de un adolescent uman tipic, care caută să adopte convingerile sociale sau politice opuse ale părinților săi pentru a se diferenția, IA nu își va vopsi niciodată metaforic părul în albastru, nu își va străpunge nasul și nu se va proclama vegană – va face întotdeauna ceea ce vor creatorii săi. Un alt exemplu al acestei dinamici este arta IA, care, în esență, fură proprietățile stilistice ale numeroșilor artiști umani introduși în baza sa de date și le copiază. Deși imitația ar putea fi considerată cea mai înaltă formă de lingușire, nu este același lucru cu creativitatea.

Acest lucru ar putea să nu pară o problemă atunci când vine vorba de un simplu chatbot sau de realizarea de desene animate. Dar devine o problemă masivă atunci când începem să vorbim despre IA care influențează politicile sociale și guvernamentale.

Globaliștii susțin că IA va fi peste tot – în afaceri, în școli, în operațiunile corporative, în întreprinderile științifice și chiar în cadrul guvernului. Ea TREBUIE să conducă totul. De ce? Ei nu spun cu adevărat de ce, în afară de a face promisiuni vagi privind progrese incredibile și beneficii de neimaginat până acum. Până în prezent, nu au existat inovații profunde produse de IA, dar presupun că propagandiștii pro-IA vor spune că epoca de aur este ”chiar după colț”.

Utilizările pentru IA sunt cu adevărat limitate la a ajuta oamenii cu sarcini simple, dar există totuși un cost. O mașină care se conduce singură ar putea fi grozavă pentru o persoană cu handicap fizic, dar poate fi, de asemenea, o cârjă menită să convingă o populație să nu învețe niciodată să conducă singură. Prin extensie, IA este, în multe privințe, ULTIMA cârjă care duce la tirania supremă. Dacă oamenii sunt convinși să cedeze procesele umane normale și oportunitățile de luare a deciziilor în favoarea automatizării, atunci ei și-au cedat libertățile în schimbul comodității.

Mai important, dacă algoritmilor li se permite să dicteze o mare parte din alegeri și concluzii, oamenii nu vor mai avea sentimentul responsabilității pentru acțiunile lor. Indiferent de consecințe, tot ceea ce vor trebui să întreprindă pentru tot restul vieții lor va fi să își spună că nu au făcut decât să urmeze sugestiile (sau ordinele) IA. IA devine o formă de conștiință externă colectivizată; o busolă morală artificială pentru mintea de stup.

Dar cine va controla cu adevărat această busolă morală și va controla deciziile a milioane de oameni? Va fi vorba despre IA sau despre elitele din spatele cortinei care manipulează algoritmul?

Pentru mulți oameni, probabil că totul sună ca o poveste științifico-fantastică. Da, au existat multe închipuiri fictive despre cum ar arăta lumea în umbra inteligenței artificiale – aș recomanda cu căldură filmul francez New Wave ”Alphaville” ca fiind una dintre cele mai exacte previziuni despre ororile inteligenței artificiale și ale tehnocrației. Cu toate acestea, ceea ce avertizez aici nu este un viitor teoretic îndepărtat, ci deja prezent. Aruncați o privire la acest videoclip tulburător despre IA de la World Government Summit:

Iată obiectivele flagrante ale globaliștilor la vedere, cu un strat de zahăr pentru a le face mai acceptabile. Am scris despre motivațiile elitelor și despre venerația lor închinată IA în articolul meu ”Inteligența artificială: A Secular Look At The Digital Antichrist”. Acel articol s-a concentrat pe motivațiile filosofice care îi fac pe globaliști să dorească IA.

În articolul de față doresc să subliniez problema guvernării IA și modul în care aceasta ar putea fi făcută să atragă masele. Pentru a realiza viitorul distopic dorit de globaliști, ei trebuie să convingă încă un mare procent din populație să aplaude IA și să o îmbrățișeze.

Confortul de a avea un sistem care ia decizii dificile în locul nostru este un factor evident, așa cum am menționat mai sus. Dar guvernarea IA nu înseamnă doar eliminarea opțiunilor, ci și eliminarea informațiilor de care am putea avea nevoie în ideea de a fi suficient de educați pentru a face alegeri. Am văzut acest lucru recent cu restricțiile privind pandemia și conlucrarea dintre guverne, mass-media corporativă și mass-media socială. Algoritmii au fost utilizați pe scară largă de conglomeratele media de pe internet, de la Facebook la YouTube, pentru a întrerupe fluxul de informații contrare narațiunii oficiale.

În unele cazuri, cenzura a vizat persoane care pur și simplu puneau întrebări pertinente sau prezentau teorii alternative. În alte cazuri, cenzura a vizat în mod direct date dovedite ca fiind factuale, contrare politicilor guvernamentale. O multitudine de afirmații guvernamentale cu privire la originile Covid, mascare, blocaje și vaccinuri s-au dovedit false în ultimii ani. Și, cu toate acestea, milioane de oameni încă mai cred orbește în povestea originală, deoarece au fost bombardați cu ea non-stop de către algoritmi. Ei nu au fost niciodată expuși la informații contradictorii, așa că nu au fost niciodată capabili să ajungă la propriile concluzii.

Din fericire, spre deosebire de roboți, inteligența umană este plină de anomalii – oameni care acționează pe baza intuiției și a scepticismului pentru a pune la îndoială afirmațiile preconcepute sau fabricate. Lipsa informațiilor contrare provoacă imediat suspiciune pentru mulți, iar acest lucru este ceea ce guvernele autoritare refuză adesea să înțeleagă.

Marea promisiune pe care globaliștii o susțin în numele IA este ideea unui stat pur obiectiv; un sistem social și guvernamental fără prejudecăți și fără conținut emoțional. Este ideea că societatea poate fi condusă de gândirea mașinilor pentru a ”salva ființele umane de ele însele” și de propriile lor slăbiciuni. Este o promisiune falsă, deoarece nu va exista niciodată o inteligență artificială obiectivă și nici o inteligență artificială care să înțeleagă complexitatea dezvoltării psihologice umane. În plus, visul globalist al IA nu este condus de aventură, ci de frică. Este vorba despre frica de responsabilitate, frica de merit, frica de inferioritate, frica de luptă și frica de libertate. Cele mai mari realizări ale omenirii sunt admirabile pentru că sunt realizate cu conținut emoțional, nu în ciuda acestuia. Acel conținut ne inspiră să ne adâncim în necunoscut și să ne depășim temerile. Guvernarea IA și o societate integrată de IA nu ar fi altceva decât o acțiune disperată de negare a necesității luptei și a voinței de a învinge.

Globaliștii sunt mai mult decât fericiți să ofere o cale de ieșire din luptă. Și o vor face cu IA drept chip al bunăvoinței lor. Tot ce va trebui să faceți este să vă schimbați libertățile și poate și sufletul în schimbul faptului că nu va trebui să vă confruntați niciodată cu teroarea pură a propriilor gânduri liniștite. Unii oameni, din păcate, cred că acesta este un schimb echitabil.

Elitele vor prezenta IA ca fiind marele arbitru, intermediarul pur și logic al căii corecte; nu doar pentru națiuni și pentru populații în general, ci pentru fiecare viață individuală. Cu algoritmul acceptat în mod fals ca fiind infailibil și pur și simplu imparțial, elitele pot conduce lumea prin intermediul creației lor fără chip, fără nicio supraveghere – pentru că pot pretinde că nu ele iau deciziile, ci IA-ul. Cum poate cineva să pună la îndoială sau chiar să pedepsească o IA pentru că a greșit sau a provocat un dezastru? Și, dacă se întâmplă ca IA să ia toate deciziile sale în favoarea agendei globaliste, ei bine, acest lucru va fi tratat ca o simplă coincidență.