Transnistria și scenariile fanteziste dejucate de realitate

Ne aflăm în fața unui paradox. În timp ce armata lui Zelensky duce lupte crâncene în Donbas și este pe cale să cedeze orașul strategic Bahmut, în mod aparent inexplicabil Kievul masează trupe importante la granița cu Transnistria și realizează fortificații, ca și cum s-ar aștepta la un pericol iminent din direcția Republicii Moldova.

Pe de altă parte, Dorin Recean, noul premier al Moldovei, spune apăsat că Rusia nu are cum să ajungă în Transnistria, nici măcar cu trupe parașutate. Avioanele rusești nu pot zbura în siguranță în vestul Ucrainei, iar țările NATO din zonă sunt imposibil de survolat. Și Natalia Gumeniuk, şefa Centrului Comun de Presă al Comandamentului Operaţional ”Sud” al armatei ucrainene, susține același lucru: ”Ucraina nu va permite niciodată avioanelor rusești să-i traverseze spațiul aerian”.

”Provocările în zona vestică a Ucrainei sunt posibile, dar pentru moment nu există o amenințare critică”, completează premierul moldovean. Asta deoarece numărul de trupe rusești în Transnistria (câteva sute de soldați) nu ar fi suficient pentru a deschide un al doilea front.

Așadar, dacă amenințarea militară nu există, rămâne un adevărat mister de ce regimul Zelensky a mobilizat trupe la granița cu Moldova și a ridicat fortificații, într-un moment cum nu se poate mai delicat pe frontul din Est.

O posibilă explicație vine de la Kremlin. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, spune că Moscova ”este îngrijorată de posibilitatea livrării de substanțe radioactive prin porturile Odessa și Cernomorsk pentru o provocare în Transnistria”.

La rândul său, Costin Georgescu, fost director al Serviciului Român de Informații, crede că Moscova are un scenariu de anexare pentru zona transnistreană, de aceea ar avea nevoie de tulburarea apelor: ”Rusia face puțin scandal în Transnistria și după aceea dă drumul la propaganda despre asuprirea rușilor de către partea moldoveană. Atunci intervine Kremlinul salvator care dă un decret de anexare a Transnistriei de către Mama Rusie.”

Ceea ce rezultă cu certitudine este că deocamdată înrăutățirea situației din Moldova poate fi doar o consecință a mișcărilor de protest organizate de susținătorii Partidului Șor. Sau, ca alternativă, o provocare din partea trupelor ucrainene dislocate la granița cu Transnistria. În ambele cazuri, intervenția armată a Kremlinului este exclusă, așa cum am arătat mai sus. Deci eventualul ”decret” de anexare invocat de fostul șef al SIE ar fi, practic, fără consecințe.

Situația s-ar schimba radical doar dacă forțele rusești ar împinge linia frontului mult dincolo de Nipru, ar cuceri Odessa și ar face joncțiunea cu Transnistria. Un scenariu teoretic posibil, dar greu de pus în practică mai devreme de câteva luni de bătălii grele, cu un deznodământ imprevizibil.

”Cât privește o intervenție ucraineană în Transnistria, nu s-ar putea produce, potrivit declarației Kievului, fără acordul Chișinăului. Pe care guvernarea Maia Sandu-Dorin Recean n-a înnebunit să și-l dea”, explică analistul CT Popescu, excluzând din start provocările invocate de Kremlin. Doar că acordul Chișinăului va rămâne facultativ dacă trupele lui Zelensky vor fi ”puse în pericol” de armata transnistreană – pe moment inexistentă, dar în plin proces de formare.

Vechiul interes al Kievului în zona transnistreană, cât se poate de transparent, rămâne de actualitate. Problema e că acesta se bate cap în cap cu interesul major al României de a evita un război în Moldova. Să sperăm că Pentagonul va manifesta multă reținere și nu ne va băga în mașinăria de tocat carne de tun.